Spovedanie (Autobiografia) – Cautand sensul vieții – Lev Tolstoi

13557808_1258201497532898_3181099935087159424_n

Autor: Lev Tolstoi

Naționalitate: rusă

An apariție: 2016 (la Editura Herald)

Număr pagini: 160

Gen carte: autobiografie

Nota mea: 5/5

Puteți găsi cartea AICI

Primită de la: Editura Herald

PREZENTARE

Lumea interioară a unui titan al literaturii clasice ruse ni se dezvăluie cu sinceritate si fara ocolișuri în Spovedania lui Lev Nicolaevici Tolstoi. Descoperim un om cu educație superioară, cultivat, dar frământat de neliniști spirituale și de o îndoială care îl macină lăuntric, aducându-l pe marginea prăpastiei.

Tolstoi analizează întrebările fundamentale ale omenirii în raport cu divinitatea, dorește să afle care este menirea lui în această lume și de ce a fost creat. Avem de-a face cu relatarea unei chinuitoare călătorii spirituale a unui om care la un moment dat a încetat să creadă în Dumnezeu și a pornit pe ceea ce el însuși consideră a fi o cale greșită, un drum al orgoliului, al plăcerilor deșarte, care nu duc nicăieri.

De fapt, autorul se află în căutarea sensului propriei existențe și al vieții în ansamblul ei, iar mărturia sa poate sluji drept punct de plecare pentru o reflecție sinceră și lucidă asupra credinței și sistemului de valori personale.

PĂREREA MEA

Lev Tolstoi (1828- 1910) a fost un autor rus ce a scris celebrele lucrări literare Anna Karenina, Război și pace, Adolescența, Copilăria, Moartea lui Ivan Ilici,Învierea etc. A avut o viață tumultuoasă, dar extrem de interesantă. După moartea mamei sale, Tolstoi este crescut de o mătușă, copilăria sa stând sub semnul unei imaginații ieșite din comun. Este de mic copil vrăjit de povestirea fratelui său, Nicolai, care îi vorbește despre un toiag magic ce are puterea de a distruge răul din inimile oamenilor. Își începe educația la Universitatea din Kazan, studiind limbile orientale, dar se remarcă prin indisciplină și lipsă de interes. În 1847, Tolstoi începe să țină un jurnal al gândurilor și acțiunilor sale. Tolstoi se căsătorește apoi și are parte de o familie numeroasă, cu 12 copii.

Mi se făcuse lehamite de viață, un fel de forță de neînvins mă împingea să fac ceva ca să scap de ea. Nu se poate spune că doream să mă sinucid. Era o forță similară cu năzuința mea anterioară spre viață, dar în sens contrar. Mă străduiam din toate puterile să mă îndepărtez de viață. Gândul la sinucidere mi-a venit la fel de firesc cum îmi veneau mai înainte gândurile despre desăvârșirea vieții.

Fiind o carte autobiografică, iar eu nefiind foarte familiarizată cu acest gen de cărți, vreau să vă spun că am rămas foarte plăcut impresionată de ceea ce am citit în această carte despre viața lui Tolstoi. Mulți dintre citim literatură, dar nu toți ne punem întrebări despre viața autorului, despre modul său de gândire sau despre ideile sale. De Tolstoi nu am citit până acum decât Anna Karenina și Învierea, ambele romane fiind extraordinar de bine scrise. (mai mult…)