Sfârșitul șoaptelor. Decembrie 1989 – Ruta Sepetys (recenzie)

Autor:  Ruta Sepetys

Naționalitate:  americană

An apariție: 2022 (editura Epica)

Gen carte: ficțiune, istorie, YA

Titlu originalI Must Betray You

Număr pagini:  368

Nota goodreads: 4.45

Nota mea: 5/5

DESCRIERE

București, 1989

În Europa, toate regimurile comuniste se prăbușesc rand pe rand. Românii nu se bucură de libertate, ci se află în continuare sub bratul de fier al dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Într-o țară inchisa, izolată și condusă prin impunerea sentimentului de frică, Cristian Florescu, un adolescent de șaptesprezece ani, care visează să devină scriitor, este șantajat și racolat de Securitate. Nu-i rămân decât două posibilități: să-i trădeze pe toți din jurul lui, tot ce iubește, sau, folosindu-se de de noul lui statut, să facă tot ce poate pentru a submina sistemul totalitar, din interior. Cristian riscă totul ca să demaște regimul autoritar și pe cel mai diabolic dictator din Europa de Est, să ofere o voce poporului român și să arate lumii ce se petrece în țara lui. Când apare scânteia Revolutiei, se alătură plin de entuziasm și luptă pentru schimbare și, în sfârșit, pentru Libertate.

PĂREREA MEA

Ruta Sepetys este o scriitoare americană de origine lituaniană care a scris Printre tonuri cenușii, O mare de lacrimi, Fântânile tăcerii, Adio, New Orleans. Sfârșitul șoaptelor. Decembrie 1989 este ultimul său roman, apărut în 2022. Nu este greu de ghicit ce reprezintă titlul cărții, deoarece dacă ne uităm bine și la copertă, cât și la titlu, ne putem ușor da seama că este vorba despre un moment de răscruce pentru România: Revoluția din ’89 și căderea regimului comunism.

M-am născut în ’89 și tot ce știu despre Ceaușescu și regimul comunism este de la părinți și apropiați. Aveam 9 luni când Ceaușescu și soția au fost împușcați, iar România a scăpat de sub jugul tiraniei. Cartea nu este doar un document despre ceea ce a însemnat comunismul pentru România, ci are la bază și o poveste fictivă.

Cristian Florescu are 17 ani și duce o viață chinuită alături de familia sa. Îndură foame, frig, lipsa de libertate și totuși speră. Are o relație specială cu bunicul său (pe care îl alintă atât de frumos: Bunu’), pe care îl idolatrizează. Ca orice adolescent, Cristian îndrăznește să viseze și se îndrăgostește.

Prin ochiii lui Cristian, aflăm detalii despre Securitate, cenzură, propagandă comunistă, despre informatori și despre dosarele stufoase despre cei urmăriți de Securitate. Comunismul a fost un regim dur, în care românul a trebuit să fie curajos de fiecare dată. (mai mult…)

Partea Îngerilor – Bruno Combes (recenzie)

Autor:  Bruno Combes

Naționalitate:  franceză

An apariție: 2022

Gen carte: ficțiune istorică, Al Doilea Război Mondial

Titlu original: La Part des Anges

Număr pagini:  288

Nota goodreads: 3.88

Nota mea: 4/5

DESCRIERE

Două epoci, două femei, o lecție de viață și de speranță. Lisa și-a pierdut dorința de a trăi de la moartea accidentală a fiului ei. Împreună cu soțul și fiica ei, părăsește Parisul pentru a se stabili într-o fermă izolată din adâncurile Périgordului, La Part des Anges, în speranța de a-și reface viața. În zadar… Până în ziua în care Lisa descoperă, ascuns în podul vechii clădiri, jurnalul lui Alice, care a trăit în La Part des Anges cu optzeci de ani în urmă.
Pagină după pagină, Alice povestește toate chinurile prin care a trecut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de la deportarea soțului ei în Germania până la cele mai grele suferințe pe care a trebuit să le îndure pentru a-și salva familia.
Două suflete pierdute se întâlnesc între zidurile acestui loc misterios. În fața curajului lui Alice, va găsi Lisa puterea de a-și reconstrui viața?

PĂREREA MEA

Bruno Combes este un autor francez care a scris până acum 7 romane, iar Partea Îngerilor este ultimul său roman, apărut în 2022. În România, romanul este a apărut la editura Litera, în colecția Blue Moon. Pot zice că această editura este una dintre preferatele mele. Am descoperit acest roman întâmplător, prin intermediul aplicației Voxa. Acolo găsiți numeroase audiobook-uri și ebookuri și aveți chiar și varianta de trial pentru 7 zile. Eu am avut această aplicație timp de 3 luni și momentan mi-am dezactivat abonamentul, deoarece vreau să mă întorc la cărțile fizice și la ebook-uri.

Ce părere am despre cărțile audio?

Vreau să fac o paranteză legată de cărțile audio. Am văzut pe internet persoane extrem de iritate de ideea că asculți un audiobook și se cheamă asta carte citită. Nu e carte citită de tine, dar o asculți citită de altcineva și asta înseamnă că afli amănunte despre personaje și acțiune. Din experiența mea scurtă cu audiobook-urile, mi-am dat seama că am ascultat cărți care mi s-au părut mai interesante decât atunci când am citit eu cartea prima dată. Dar probabil o să fac un mini-articol despre faza cu cărțile audio.

Revenind la Partea Îngerilor, trebuie să spun că avem numeroase teme abordate: familia, iubirea, pierderea unui apropriat, suferința, războiul (Al Doilea Război Mondial). Titlul se referă la o casă dintr-o localitate franceză și ascunde o simbolistică aparte la care eu nu mă așteptam. Dacă veți citi cartea, veți afla semnificația din spatele titlului.

Partea Îngerilor – locul în care se întâmplă miracole

Acțiunea cărții are loc în Franța, în mai multe locații, inclusiv Paris și am fost impresionată de descrierile frumoase. Povestea este asemănătoare cu multe alte povești din cărți: o pierdere sau un moment de cumpănă, o perioadă neagră, apoi regăsirea. Există două planuri temporale: perioada Celui de Al Doilea Război Mondial (adică trecutul) și prezentul acțiunii (2017). Avem povestea lui Alice și a lui Gabriel din trecut și povestea Lisei și a lui Hugo din prezent.

Cele două planuri alternează frumos, iar spre final se încheagă o legătură între ele. Alice și Lisa sunt unite printr-un moment greu prin care trec și nu pot să remarc măiestria cu care autorul a ilustrat suferința unor mame, el nefiind femeie. Sau cât de bine cunoaște psihologia femeii și modul ei de a fi și acționa. Ambele sunt personaje puternice, iar fiecare dintre ele dovedește că are puterea să învingă orice obstacol de netrecut când vine vorba de familie și de cei dragi. (mai mult…)

Circe – Madeline Miller (recenzie)

Autor: Madeline Miller

Naționalitate: americană

An apariție: 2018 (la noi, în 2020, la Editura Paladin)

Gen carte: ficțiune, fantasy, mitologie

Titlu original Circe

Număr pagini:  424

Nota goodreads: 4.26

Nota mea: 4/5

DESCRIERE

Lumea este condusa de zei si titani. O lume plina de rivalitati si intrigi in care Circe nu-si poate gasi locul. Mai intai, indura umilinta si dispretul propriei familii, fiindca ea, fiica lui Helios, zeul Soarelui si cel mai puternic dintre titani, nu-i nici la fel de puternica precum tatal sau si nici fermecatoare ca mama ei nimfa. Dar Circe se dovedeste a fi un copil neobisnuit, care detine puterea vrajitoriei, ceea ce constituie de acum o amenintare pentru zei…

PĂREREA MEA

Goodreads, aplicația unde țin evidența cărților citite îmi arată că am terminat până acum 48 de cărți, printre care câteva sunt cărți audio. Și când mă gândesc că anul trecut am citit 50 de cărți, mi se pare că anul ăsta stau foarte bine. Problema este că am foarte multe restanțe la scris recenzii și de multe ori, dacă nu scriu ceva despre carte imediat după ce am terminat-o, uit din detalii și asta mă frustrează maxim.

Revenind la cartea noastră, Circe, trebuie să vă spun că autoarea, Madeline Miller este o autoare cu un potențial mare. Este din SUA, iar primul său roman este Cântul lui Ahile, pe care nu l-am citit încă. Dar poate va fi la un moment dat pe lista mea. Circe este genul de carte ideală pentru cititorii pasionați de mitologia greacă, cum sunt eu. Sau de literatura fantastica. Nu pot spune că sunt extrem de pasionată de literatura fantasy, însă într-o oarecare măsură mă atrage ca subiect. Deși este o carte grosuță, de peste 400 de pagini, nu vă speriați. Se citește foarte repede.

Romanul lui Madeline Miller îmi amintește de o altă carte, de Legendele Olimpului, scrisă de Alexandru Mitru. Am citit cele două volume din Legendele Olimpului prima dată la 12 ani, într-o vacanță de vară. Iar a doua oară când eram în primul an de Litere. În linii mari, Circe mi-a plăcut destul de mult. Nu cred că mai trebuie să explic de ce se numește așa cartea, însă dacă ar fi să mă refer la temele abordate, aș spune aici, pe lângă mitologia greacă, tema familiei, a iubirii sau a vrăjitoriei. (mai mult…)

Mâine poate am să rămân – Lorenzo Marone (recenzie)

Autor: Lorenzo Marone

Naționalitate: italiană

An apariție: 2017 (2020  la editura Humanitas)

Gen carte: ficțiune, roman

Titlu original: Magari domani resto

Număr pagini:  328

Nota goodreads: 3.90

Nota mea: 4/5

DESCRIERE

Într-un Napoli descris cu atâta vivacitate și culoare, încât pare să se audă în fundal muzica lui Pino Daniele, romanul Mâine poate am să rămân aduce în prim-plan, pe lângă personaje savuroase și complexe, o concretețe a cotidianului care îl face deseori pe cititor să creadă că și el e protagonist în această poveste din Cartierele Spaniole. În 2017 a primit Premio Selezione Bancarella.

Luce di Notte (adică „lumină de noapte“, un oximoron onomastic impus de un tată aventurier), o tânără avocată în blugi și mereu călare pe legendara Vespa portocalie, se revoltă împotriva tuturor: a unei mame tăcute și conservatoare, a iubitului care a părăsit-o, a amintirii tatălui plecat de acasă nu se știe de ce, a proprietarului biroului de avocatură unde lucrează, care crede că poate ține bătrânețea departe seducând cât mai multe femei. Își pune tot mai des problema să părăsească orașul Napoli și, asemenea fratelui ei, să urmeze visul italian de a se stabili în nord. Viața ei însă începe să capete alte înțelesuri din clipa în care se ivesc trei prietenii mai puțin obișnuite: cu un câine de pe stradă, cu vecinul său, un fost om al mării, ajuns într-un scaun cu rotile, dar mai ales cu un copil de șapte, opt ani, pe care și-l dispută părinții aflați în divorț. Dar poate dragostea adevărată să apară în acest oraș din care Luce își dorește să evadeze?

PĂREREA MEA

Deși am citit cartea asta la începutul lui 2022, în ianuarie, mi-a luat ceva timp ca să mă adun și să scriu câteva cuvinte despre ea. Nu a fost o lectură proastă, dar comparând-o cu alt roman citit de la Marone, mult inferior. Dacă vreți să citiți impresiile mele despre Tentația de a fi fericit, o carte de 5 steluțe, o puteți face aici.

Scriitor italian de succes, Lorenzo Marone mai are un roman tradus la noi la care sper să ajung într-o zi, Un băiat ca toți ceilalți. Și în acest roman, la fel ca în Tentația de a fi fericit, accentul se pune pe destinul uman și pe suișurile și coborâșurile pe care viața ni le rezervă. Titlul bine ales mă duce cu gândul la alegerile pe care de multe ori suntem nevoiți să le luăm. Uneori trebuie să rămâi sau să pleci. De ce se numește romanul așa și care este de fapt contextul – vă invit să citiți cartea și să descoperiți. (mai mult…)

Camera minunilor – Julien Sandrel (recenzie)

Autor: Julien Sandrel

Naționalitate: franceză

An apariție: 2018

Gen carte: ficțiune

Titlu original: La Chambre des merveilles

Număr pagini: 204

Nota goodreads: 3.90

Nota mea: 4/5

DESCRIERE

Louis are 12 ani. În dimineața în care îi mărturisește mamei lui, Thelma, că s-a îndrăgostit pentru prima oară, ea nu este atentă la el, se gândește la altceva. Supărat și dezamăgit, băiatul își ia skateboardul și pleacă în grabă.
Când traversează strada fără să se asigure, un camion îl lovește în plin. Prognosticul doctorilor e sumbru. Dacă în patru săptămâni nu-și revine din comă, Louis va trebui deconectat de la aparate. Cuprinsă de disperare, Thelma se întoarce de la spital și găsește un carnet al fi ului ei. În el, sunt notate toate „minunile” lui, adică toate experiențele pe care i-ar plăcea să le trăiască.
Thelma hotărăște să experimenteze tot ce-și propusese Louis și să-i povestească toate aceste „minuni”, în speranța că așa își va reveni din comă. Dar nu e tocmai ușor să trăiești visurile unui adolescent când ai aproape 40 de ani.

PĂREREA MEA

Autor francez, Julien Sandrel mi se pare un autor cu mare potențial și cred că aș citi cu drag toate cărțile pe care le scrie. Pe lista mea mai am un roman de-al său, Viața care mă așteaptă. Sandrel scrie despre oameni, despre viață, despre modul în care ni se poate schimba viața într-o singură secundă și despre regretul de a nu fi făcut mai mult. Revenind la cartea despre care vreau să vă vorbesc acum, Camera minunilor a apărut prima dată în 2018, iar în 2019, la editura Trei. Este o carte destul de scurtă (204 pagini) și se citește repede.

Cartea abordează teme ca familia, adolescența, relația mamă-fiu. Titlul are o semnificație aparte, deoarece această cameră a minunilor este un loc în care chiar au loc minuni. Camera este una de spital, iar de ce au loc acolo minuni, păstrez secret dacă vreți să descoperiți singuri.

Se spune că unele cărți te găsesc ele pe tine și cred că eu chiar aveam nevoie de cartea asta, de această poveste care te unge pe suflet. Inițial, romanul ne prezintă o poveste tragică, dar mai apoi totul este descris cu umor și sunt multe scene încărcate de peripeții. Povestea în sine este aparent simplă: Louis, un adolescent de 12 ani, scapă de sub ochii mamei, mereu ocupată să rezolve probleme de serviciu la telefon, și este implicat într-un accident de skateboard, fiind lovit de o mașină pe care nu o vede la timp. Iar astfel ajunge în comă.

(mai mult…)

« Older Entries