Anna în veșmânt de sânge – Kendare Blake

Autor: Kendare Blake

Naționalitate: coreeană

An apariție: 2011 (2015 la Editura Leda )

Gen carte: roman, ficțiune, horror, young adult, fantasy

Număr pagini: 320

Nota mea: 5/5

Primită de laEditura Corint

Puteți găsi cartea AICI

PREZENTARE

Cas Lowood a moştenit o vocaţie neobişnuită: uciderea celor morţi. La fel ca tatăl său, Cas străbate ţara în lung şi-n lat împreună cu mama lui, o vrăjitoare inofensivă, şi cu pisica lor, care simte prezenţa duhurilor. El cercetează legende şi folclor local, încercând să ţină pasul cu morţii criminali, evitând lucrurile enervante precum viitorul şi prietenii. Când ajung într-un oraş necunoscut căutând o fantomă pe care localnicii au botezat-o Anna în Veşmânt de Sânge, Cas se aşteaptă ca totul să decurgă conform planului: urmăreşte, vânează, ucide. În schimb, el descoperă o fată prinsă într-o urzeală de blesteme şi mânie, o fantomă cum nu a mai înfruntat niciodată. Încă mai poartă rochia pe care a îmbrăcat-o în ziua din 1958, când a fost ucisă cu sălbăticie, o rochie odată albă, acum şiroind de sânge. De când a murit, Anna i-a ucis pe toţi cei care au îndrăznit să păşească în casa părăsită, în stil victorian, în care locuise. Însă lui, dintr-un motiv oarecare, îi cruţă viaţa.

PĂREREA MEA

Încă de la primirea acestui roman așteptările mele au fost uriașe, mai ales pentru că eram aproape sigură că nu o să mă dezamăgească și că mă va captiva. Eram de ceva vreme atrasă de coperta sugestivă și de titlul care promite o lectură misterioasă și posibil, sângeroasă. Vă spun de la început că este un roman horror, plin de mister, cu multe personaje, pe care l-am citit pe nerăsuflate. Stilul cărții mi s-a părut captivant, se parcurge repede și odată începută, nu o mai poți lăsa din mână. Acțiunea cărții este foarte concentrată, iar personajele trec prin tot felul de situații stranii la care eu sincer nu mă așteptam.

Orașul ăla e bântuit ca naiba, și așa îi trebuie. Nimeni pe lume nu-și iubește fantomele mai mult decât orașul ăla.

Tema cărții este fantastică și se referă la vânătoarea de fantome la care ia parte  unul dintre personaje, Cas Lowood. Este ajutat și de mama sa, care face tot felul de licori magice, iar ca tabloul să fie complet, există în carte și un motan negru bizar. Mi-a plăcut prezența motanului negru în carte, mai ales că am și eu unul, în vârstă de 10 luni (îl puteți vedea în fotografia cărții). Pe cât de sângeroasă se anunță acțiunea cărții, pe atât de frumoasă mi s-a părut. Din titlu ne putem da seama că Anna nu este nimeni altul decât un personaj care joacă un rol important în acțiunea cărții. E drept că sunt multe scene mai horror, dar cartea nu este alcătuită doar din astfel de pagini. Vorbește și despre familie, prietenie, iubire sau sentimente profunde. Personajele cărții mi s-a părut foarte simpatice, foarte vii și cred că fiecare a avut rolul său bine determinat în roman.

O parte din mine știe că ea n-a meritat nimic din ce i s-a întâmplat, și mi-aș dori să-i pot oferi mai mult decât veranda asta fărâmată. Mi-aș dori să-i ofer o întreagă viață: toată viața ei, dată înapoi, cu începere de astă-seară.

Mi-a plăcut mult de Cas, am admirat tăria sa de caracter, loialitatea și maturitatea sa, deși era un simplu adolescent. Un alt personaj de care mi-a plăcut mult este Anna, tânăra ucisă care se va transforma într-o entitate ucigașă. Ea nu este doar o ucigașă, ci chiar poate deveni un personaj foarte simpatic. Nu vreau să dau spoilere, așa că nu vă zic de ce ea poate fi și simpatică. Oricum, Anna este un personaj foarte bine construit și am adorat fiecare rând din această carte.Deși eu nu prea am citit atât de multe cărți de groază (deși am văzut până acum vreo 4 ani foarte multe filme horror) acesta mi-a plăcut mult de tot. Nu vă sfiiți să achiziționați cartea și să o citiți. Poate nu vă plac romanele de groază, dar să știți că acesta e chiar simpatic și chiar nu imposibil de citit pentru cei mai fricoși. Eu îl recomand călduros și aștept de la voi impresii. Pe mine personal m-a ținut cu sufletul la gură și mă bucur mult că l-am citit. Mulțumesc editurii Leda pentru exemplar!

 

Viața e ușoară, nu-ți fă griji – Agnes Martin Lugand

Autor: Agnes Martin-Lugand

Naționalitate: franceză

An apariție: 2015

Număr pagini: 232

Titlu original: La vie est facile, ne t’inquiète pas

Nota mea: 4/5

PREZENTARE

Întoarsă din Irlanda, Diane este hotărâtă să înceapă o viață nouă la Paris. Cu ajutorul prie­tenului său, Felix, redeschide cafeneaua literară „Oamenii fericiți citesc și beau cafea”, oaza ei de liniște. Acolo îl întâlnește pe Olivier. Un bărbat blând și atent, care înțelege refuzul ei de a deveni din nou mamă, după pierderea cumplită pe care a suferit‑o.

Dar o întâmplare neașteptată o bulversează pe Diane și îi spul­beră toate certitudinile.
Va avea ea oare curajul de a‑și construi un nou cămin?
După ce a profesat ca psiho­log timp de șase ani, Agnes Martin‑Lugand s‑a dedicat scrisului, publicându‑și primul roman, Oamenii fericiți citesc și beau cafea în regim propriu, pe platforma Kindle Amazon, în decembrie 2012.

PĂREREA MEA

Am citit această în urma unui împrumut și vreau să vă zic că mi-a plăcut mult mai mult decât primul volum al seriei, Oamenii fericiți citesc și beau cafea, a cărui recenzie o puteți citi aici. Cartea continuă povestea lui Diane, o femeie văduvă care a trecut printr-o dublă tragedie: moarte soțului și a fiicei sale. Tema cărții este tot destinul, iar titlul mi s-a părut un pic exagerat. Știm cu toții prea bine că viața nu e ușoară și nici viața Dianei nu este. Viața nu mai poate avea același sens, atâta timp cât pierzi cele mai importante ființe din viața ta. De ce mi-a plăcut mai mult acest volum? Pentru că este unul despre speranță, despre puterea de a merge mai departe, despre visuri și despre surprizele pe care viața ni le oferă.

Promite-mi un singur lucru: să nu fii tristă când eu nu voi mai fi aici, să nu plângi. Să nu ne strică, reîntâlnirea, am avut timp să ne pregătim.

Față de celălalt volum, am găsit o Diane mai luptătoare, mai hotărâtă și o femeie care e pregătită să dea piept cu viața. M-am bucurat să citesc o astfel de carte, iar pentru mine a fost un duș rece. Am înțeles că viața e imprevizibilă, în orice secundă putem părăsi lumea asta sau putem pierde pe cineva drag. Și este nevoie de multă tărie și multe întrebări legate de existența noastră, de multe nopți nedormite pentru a trece mai departe. Diane cunoaște niște oameni care la un moment dat i-au schimbat viața. De multe ori e tristă, plânge, dar cred că nici ea nu-și dă seama cât e de puternică de fapt. E o luptătoare și asta m-a făcut să îndrăgesc mult cartea. Chiar sunt niște secvențe în carte care m-au făcut praf. Am simțit lacrimi, uimire și la un moment dat, speranță.

Să mă las dusă de val? Să mă ascult? Să ridic bariere? Să-mi apăr viața reconstruită de asaltul acestui bărbat care dormea alături de mine?

Este o carte minunată, poate nu neapărat o capodoperă, dar este o lecție de viață cu care trebuie să ne confruntăm. Este despre oameni, relații, despărțiri, noi începuturi, iar mie îmi plac astfel de cărți. Nu mi-a plăcut însă că e foarte scurtă, doream să aflu mai multe despre o anumită relație, am trecut printr-un amalgam de stări, resentimente și bucurie…ce să mai, te distruge. Dar e o carte frumoasă și nu vă gândiți că e tristă, pentru că are multe momente pozitive. V-o recomand cu drag, iar mie nu îmi rămâne decât să caut o altă carte scrisă de aceeași autoare, Îmi pare rău, sunt așteptată. Voi ați citit cartea? Păreri?

Oamenii fericiți citesc și beau cafea – Agnes Martin Lugand

Autor: Agnes Martin-Lugand

Naționalitate: franceză

An apariție: 2012

Număr pagini: 176

Titlu original: Les gens heureux lisent et boivent du café

Nota mea: 3/5

PREZENTARE

A plecat din Paris să se uite pe sine. Dragostea pe care o va întâlni va schimba totul.
Povestea lui Diane începe în mod brutal cu moartea soțului și a fetiței sale, eveniment care o aruncă în cea mai cumplită depresie. Totul se oprește în loc, în afară de inima ei, care continuă să bată. Cu încăpățânare. Dureros. Zadarnic.
Când cel mai bun prieten și asociat în mica afacere cu o cafenea literară la Paris, Felix, îi propune o călătorie ca început pentru o nouă viață, Diane alege să îndeplinească o mai veche dorință a fostului ei soț și se refugiază departe de lume, într-o mică așezare din Irlanda.

O întâlnire neașteptată cu un bărbat taciturn o face pe Diane să vadă din nou lumea cu încredere și cu forță regăsită.

Această poveste despre împăcarea cu sine conține dialoguri convingătoare și e spusă într-un stil simplu, nepretențios, având chiar și accente de umor.  Le Parisien 

Profund și emoționant, romanul lui Agnès Martin-Lugand sondeazã cu luciditate cea mai cumplită tragedie din viața unui om. O carte care te marchează.  Susan Wiggs

PĂREREA MEA

Am primit această carte de pe un grup de cărți, fiind o carte călătoare pe care o așteptam de mult timp. Este prima dintr-o serie, fiind urmată de Viața e ușoară. nu-ți fă griji, un volum pe care l-am citit după ce l-am terminat pe primul. Îi voi face o recenzie separată curând. Am auzit păreri destul de pozitive despre această carte, însă am ales să o citesc pentru că am fost atrasă de titlul neobișnuit. Este o carte pe care am terminat-o în vreo două zile și sinceră să fiu, mă așteptam la mai mult. Nu este o carte proastă, ci una care se termină prea brusc. Este plină de emoție și reușește să te tulbure până în măduva oaselor. O temă a cărții este destinul, dar și regăsirea unui drum în viață după o tragedie. Sau după un șir de tragedii.

Mi-era bine, nu mă mai simțeam apăsată. Viața își relua drepturile, iar eu nu mai voiam să lupt împotriva ei.

Titlul cărții face referire la o cafenea care oferă celor care îi trec pragul o notă de optimism și care le promite un moment relaxant alături de o cafea și o carte bună. Personajele cărții nu sunt multe, iar printre ele se numără Diane, personajul feminin principal, Felix, prietenul ei cel mai bun, Edward, care va juca un rol important în viața primei, și alte câteva personaje secundare. Povestea din roman este interesantă, te ține cu sufletul la gură, îți smulge lacrimi, iar alteori îți smulge zâmbete.

Trebuie mai întâi să mă reconstruiesc, să fiu mai puternică, să îmi fie mai bine, să nu mai am nevoie de ajutor. Numai după aceea, voi putea să te iubesc. Total. Înțelegi?

În linii mari, povestea este următoarea: Diane își pierde soțul și fiica într-un accident și decide să lase cafenea pe mâna lui Felix, plecând în Irlanda. Încearcă să treacă peste pierderea suferită, își pune mii de întrebări, suferă și învață că fiecare zi este o nouă șansă. Edward este un personaj la început agasant și sinceră să fiu, nu l-am iubit nici la final. Sunt anumite elemente ale cărții cam trase de păr și multe se întâmplă prea brusc, însă mi-a plăcut. Aș putea spune foarte multe despre roman, dar asta ar însemna spoilere și ar strica farmecul. I-am dat 3 din 5 steluțe pe godreads și cumva îmi pare rău că numai atât. O recomand însă și vă recomand să citiți și continuarea poveștii în Viața e ușoară, nu-ți fă griji, un volum care mi s-a părut superior primului. Acolo aflăm mai multe detalii despre Diane și celelalte personaje și putem afla care va fi evoluția lor. Vă aștept cu păreri despre carte.

Jurnalul unui bătrân nebun – Junichiro Tanizaki

Autor:  Junichiro Tanizachi

Naționalitate: japoneză

Titlu original: 瘋癲老人日記 [Fūten Rōjin Nikki]

An apariție: 1961

Gen carte: ficțiune, roman

Număr pagini: 160

Nota mea: 3/5

Alte cărți de același autor: nu

PREZENTARE

Aparut initial in foileton, Jurnalul unui batran nebun este una dintre scrierile tarzii ale lui Junichiro Tanizaki. Conceput sub forma unui caiet de insemnari al batrinului Utsugi, in care acesta isi inregistreaza minutios gandurile si trairile, dar si lucrurile marunte din viata de zi cu zi, romanul este strabatut in acelasi timp de un fior de erotism nascut din obsesia ciudatului personaj pentru nora sa, Satsuko, o fosta dansatoare cu trecut indoielnic. Umbra de tristete si nostalgie care pluteste deasupra intregii scriituri se impleteste cu umorul fin, construind o opera in care citim atat transformarea inevitabila a fiintei umane odata cu scurgerea timpului, cat si schimbarile sociale prin care trece Japonia acelor vremuri.

PĂREREA MEA

Eu am mai citit câteva cărți din colecția Cotidianul apărută la Editura Univers, așa că am fost foarte intrigată când am văzut acest roman pe rafturile unei biblioteci. Mulți autori japonezi nu am citit, așa că am zis că nu strică să încerc. Aveam așteptări mari de la acest roman, însă atunci când mi-am dat seama despre ce e vorba în carte, am înțeles că nu e bine să mă iau după titlu în alegerea unei cărți. Nu este o carte rea, chiar dacă nu a fost pe măsura așteptărilor mele. Am citit-o în două zile și țin minte că au fost unele scene care mi-au plăcut, iar altele în care am simțit că citesc o carte stranie. (mai mult…)

Cele treisprezece motive – Jay Asher

Autor: Jay Asher

Naționalitate: americană

Titlu original: Thirteen Reasons Why

An apariție: 2017 la Editura Leda

Gen carte: roman, ficțiune, mister

Număr pagini: 320

Nota mea: 4/5

Serie: nu

Primită de laEditura Leda

Puteți găsi cartea AICI

PREZENTARE

Prima dragoste a lui Clay Jensen îşi înregistrează ultimele cuvinte…

Clay Jensen se întoarce acasă de la şcoală şi găseşte pe verandă un pachet ciudat, adresat lui. Înăuntru descoperă mai multe casete înregistrate de Hannah Baker – colega lui de care era îndrăgostit –, care s-a sinucis cu două săptămâni în urmă.

Vocea lui Hannah îi dezvăluie că există treisprezece motive pentru care a decis să-şi pună capăt vieţii. Clay este unul dintre ele. Dacă va asculta casetele, va afla şi de ce.

Clay îşi petrece noaptea străbătând oraşul, cu Hannah pe post de ghid. Devine martor la durerea ei şi află adevărul despre el însuşi – un adevăr pe care nu şi-a dorit niciodată să îl înfrunte.

PĂREREA MEA

Am primit un exemplar al acestei cărți de la Editura Leda (Grupul Editorial Corint) și recunosc că până că citesc cartea, nu știam foarte multe despre acest roman. Eu aveam așteptări oarecum mari și acum că am citit cartea, vreau să văd și serialul făcut după ea, apărut pe Netflix. Am auzit chiar că unii cititori laudă mai mult serialul decât cartea. Nu este o carte rea, dar promit mult mai mult. Părerea mea sinceră este că este genul de carte care ar trebui să fie și o lecție de viață, într-un fel este, dar subiectul putea fi mult mai mult exploatat. Tema cărții ar putea fi sinuciderea, dar și felul în care interacționează oamenii. La baza subiectului se află un personaj, un băiat, pe numele său Clay, care primește la un moment dat niște casete înregistrate de o colegă care s-a sinucis, Hannah. Urmărim alături de el firul epic și încercăm să aflăm ce se ascunde de fapt în spatele înregistrărilor, ce legătură există între personajele enumerate de fata în cauză. (mai mult…)

« Older Entries Next Entries »