DESCRIERE
Autor: Fadia Faqir
Naționalitate: iordaniană
An apariție: 1996 (2009 la Editura Leda )
Gen carte: roman, ficțiune
Titlu original: Pillars of Salt
Număr pagini: 300
Nota goodreads: 3.75
Nota mea: 5/5
Primită de la: Editura Leda
Puteți găsi cartea AICI
Dacă ați ști de cât timp îmi doream eu cartea asta, nu v-ar veni să credeți. De ani de zile o urmăresc. Și în sfârșit am primit-o, am citit-o și m-am blocat la recenzie. Am terminat-o de vreo săptămână, dar nu mi-am găsit cuvintele și aveam impresia că va ieși o recenzie forțată pe care eu nu o vreau așa. Așa că am mai stat puțin, m-am gândit și am ajuns la câteva impresii finale. Cartea nu e vastă (are 300 de pagini), dar este extrem de complexă. Este acel de gen de carte pe care o iubești, vrei să o citești lent și uneori vrei să nu te mai tulbure atât. Cum să vă descriu eu acest roman? Este un roman al suferinței și povestea combinată a două femei a căror destin se leagă în ospiciu. Atât de multă suferință în cartea asta, încât cele două femei cedează psihic. Nu am putut să cred ochilor atunci când am citit unele pagini. De multe ori, după 20-30 de pagini, luam câte o mică pauză.
Cartea asta m-a durut. M-a durut sufletul și am simțit neputință, furie și frustrare. De ce se cheamă Stâlpi de sare? Este o metaforă și în carte apar referiri la cadavrele de pe fundul Mării Moarte care s-a transformat în sare.
Cum se poate ca o femeie să fie atât de rău tratată? Să fie o vită de povară care trebuie să sufere? Pe ea cine o apără? Vorbim despre Iordania, o țară în care am înțeles, sper să mă înșel, nici acum lucrurile nu stau prea roz. Maha, una dintre cele două femei, mi se pare o adevărată martiră. Are un frate abuziv, se căsătorește, pierde multe, are și unele bucurii, dar mereu o ia de la capăt. M-a înduioșat un anumit moment din viața ei, petrecut în livada de lămâi și portocali. Căci da, acela era locul în care se refugia și îngrijea cu atâta dragoste niște copăcei.Și relația dintre ea și bietul ei tată, o relație deosebită și exemplu real de devotament. Am plâns și am suferit alături de Maha. Plus că mentalitatea personajelor mi se pare extrem de primitivă și ridicolă de multe ori. Ce poate face o femeie care nu poate rămâne însărcinată? Citiți cartea și aflați. Veți fi șoc (mai mult…)
Autor: Fadia Faqir
Naționalitate: iordaniană
Titlu original: The Cry of the Dove
Număr pagini: 304
An apariție: 2007
Nota mea: 4/5
Acum câteva luni am citit o carte care se numea Arsă de vie și era scrisă de o scriitoare pe nume Suad. Țin minte că mă tulburase profund și am zis că puține cărți mă vor șoca atât de tare. Da, ați auzit bine: acea carte m-a șocat și în același timp, mi-a plăcut foarte mult. O să vă întrebați poate ce legătură este între acel roman și cel despre care am ales să vă vorbesc acum, Mă numesc Salma. Ei bine, cele două romane au un punct comun: ambele prezintă povestea unei tinere musulmane care are parte de un destin tragic. Ambele sunt alungate și renegate de familie din cauza unor păcate ale tinereții naive. Rămânând însărcinate fără voia lor, sunt condamnate la o viață de exil.
Când ajungeam în vie, mă aşezam pe jos în linişte, privind stelele îndepărtate şi aşteptând să aud zgomotul paşilor lui. Îi recunoşteam, fiindcă erau uşori, ca labele unei hiene care ating pământul, apoi se avântă iarăşi într-un nou salt. Mă prindea de gleznă şi îşi înăbuşea chicotitul.
Revenind la Mă numesc Salma, vă pot spune că acest roman prezintă aleatoriu mai multe momente din viața Salmei. Un paragraf prezintă viața sa de acasă, apoi din altul aflăm de viața sa în închisoare, ca mai apoi să citim despre locul său de muncă. Aceste prezentări ale mai multor perioade din viața eroinei principale mi se par un pic obositoare, deoarece cer concentrare maximă ca să înțelegi firul acțiunii. (mai mult…)