Hanul cu magnolii – Carolyn Brown (recenzie)

Autor: Carolyn Brown

Naționalitate: americană

An apariție: 2019 (la noi, în 2020, la Editura Litera)

Gen carte: ficțiune, romance, chick lit

Număr pagini: 256

Nota goodreads: 3.99

Nota mea: 3/5

DESCRIERE

Când a moștenit Hanul cu Magnolii, o casă din perioada victoriană amplasată în mijlocul pădurilor de pini din estul Texasului, lui Jolene Broussard i s-a îndeplinit un vis extraordinar. După o viață petrecută cu regretul că nu și-a putut salva mama care avea tendințe de autodistrugere, Jolene știe că pensiunea pe care până acum au condus-o mătușa și unchiul ei este cea mai bună metodă de a începe o viață nouă, într-un loc pe care să-l poată numi acasă. Are doar o mică problemă: un constructor încăpățânat și cu toane pe nume Tucker Malone, care deține jumătate din Hanul cu Magnolii și a reușit să-și înfigă cizmele prăfuite de cowboy în mijlocul visului ei.

PĂREREA MEA

Carolyn Brown este o scriitoare americană ce a scris peste 100 de romane de dragoste și ficțiune. Anul trecut am citit Secrete și speranțe și vă povesteam impresiile mele aici. Pentru mine, Secrete și speranțe a fost o lectură relaxantă și cu un subiect destul de interesant. Așa a fost și in cazul romanului Hanul cu magnolii. Am ales cartea atât datorită titlului, cât și copertei foarte frumoase. Are 256 de pagini și se citește repede în mod normal, dar în cazul meu, lucrurile au fost puțin diferite.

Titlul cărții ne oferă indicii despre un element-cheie al cărții și anume, locul unde se petrece mare parte din acțiune – Hanul cu Magnolii. Tema este una romantica, dar este dezbătută și tema prieteniei, cât și puterea de a merge mai departe atunci când vine vorba de momente grele. Stilul este accesibil și este o lectură potrivită pentru vacanță sau relaxare.

Cadrul acțiunii este Texasul, descris foarte frumos de autoare, iar acțiunea este simplă și ușor clișeică. Printre personaje îi avem pe tânăra și atrăgătoarea Jolene, pe mătușa Sugar și unchiul Jasper, prietenele mătușii Sugar – Flossie, Dottie și Lucy și pe fermecătorul Tucker Malone, văduv, profund suferind după prima soție, dar care se va apropia de Jolene. Jolene și Tucker devin întâmplător coproprietarii Hanului cu Magnolii și mai apoi, totul se petrece cu o repeziciune amețitoare. (mai mult…)

Dimineața iubirii – George Șovu (recenzie)

Autor: George Șovu

Naționalitate: română

An apariție: 1987 (editura Albatros)

Gen carte: ficțiune, roman

Număr pagini:  271

Nota goodreads: 3.67

Nota mea: 5/5

PĂREREA MEA

George Șovu a fost romancier, autor de proză scurtă, scenarist ( a scris scenariile pentru celebra serie de filme Liceenii). De la acest autor am mai citit până acum doar Declarație de dragoste, o carte care mi-a plăcut foarte mult. Dimineața iubirii a apărut în 1987, la editura Albastros și din păcate, nu se mai regăsește decât în anticariate. Este un roman destul de scurt,  are 271 de pagini și se citește destul de repede.

Ca teme abordate, se întâlnesc iubirea, școala, adolescența, familia, trecutul, tragedia familială. Titlul este o metaforă a iubirii, invocând adolescența și fiorii primei iubiri. Stilul este unul lejer și captivant. Personajele sunt foarte multe și nu cred că aș putea încheia această scurtă recenzie dacă nu vă spun câte ceva despre fiecare dintre ele. Bogdan Ștefănescu este un adolescent simpatic, cu trăiri intense, îndrăgostit de Ștefana, dar captivat oarecum de o altă tânără fermecătoare, de Mona. Ștefana Dragomir este o adolescentă frumoasă și isteață, dar cu o viață tristă. Se maturizează prematur odată cu decesul mamei și devine soră și mamă pentru frățiorul mai mic, Radu.

De asemenea, fratele Monei este și el un băiețel simpatic și cu lipici la oameni. Mona este fiică de ambasador și o fire controversată; deși pozează într-o fată îndrăzneață, ascunde multe lipsuri sufleteși și multă tristețe. Melania Ștefănescu este mama lui Bogdan și ascunde un trecut trist: rămasă orfană de ambii părinți când era mică, este crescută de un vecin cu suflet mare. La maturitate, Melania este văzută ca o doamnă distinsă și aparent, o fire rece.

Bunicii lui Bogdan (Dragoș și Melania Ștefănescu) sunt personaje foarte simpatice, mai ales bunicul. Dragoș este genul de bunic pe care cred că fiecare dintre noi și l-ar dori. Relația apropiată dintre Bogdan și bunici mi s-a părut atât de frumos conturată, mai ales că Bogdan este crescut de mic de aceștia.Părinții adolescentului sunt genul de oameni care călătoresc și muncesc mult, iar acest lucru a creat o prăpastie între ei și unicul lor fiu. Casa părintească este un fel de laitmotiv al cărții și felul în care autorul prezintă scenele legate de acest element al cărții, îm amintește de cartea lui Ionel Teodoreanu, La Medeleni. Doar că aici avem un alt Dănuț, o altă Olguță și o altă Monica. Dar cele două cărți se aseamănă destul de mult la descrieri. (mai mult…)

Lovebook – Simona Sparaco (recenzie)

Autor: Simona Sparaco

Naționalitate: italiană

An apariție: 2009 (2012 la Editura Allfa )

Gen carte: roman, dragoste, chick lit, ya

Număr pagini: 211

Nota goodreads: 3.32

Nota mea : 4/5

PREZENTARE

Solidea îl întâlnește pe Edoardo pe băncile școlii și se îndrăgostește iremediabil, fără a ajunge să aibă o relație adevărată. Cincisprezece ani mai târziu, după ce a fost părăsită în mod umilitor după o relație amoroasă de nouă ani, Solidea își conștientizează brusc condiția: fără iubit, fără studii superioare, fără slujbă sau carieră de succes lucrând ca vânzătoare în papetăria înființată de străbunicul ei. Totuși, speranța renaște odată cu descoperirea Facebook-ului și a posibilităților oferite de această vastă rețea. Gratie tehnologiei, vechea sa iubire își face apariția din nou, aducând cu sine un final neașteptat. Iar când în calea celor doi îndrăgostiți apar obstacole reale, asemenea perfidei iubite a lui Edoardo, Claudia, e nevoie de mai mult decât de soartă și de o rețea de socializare pentru ca cei doi să se poată reuni.

PĂREREA MEA

Dacă doriți să citiți o carte draguță, amuzantă și care să vă prindă de la prima pagină, Lovebook este fix ceea ce căutați. Pe goodreads nu are o notă promițătoare, ba am dat și peste câteva reviewuri ale nemulțumiților, dar mie mi-a plăcut. Depinde mult de gustul fiecăruia, bineînțeles. Nu e capodoperă, nu e foarte complexă, dar a mers la sufletul meu și acolo a rămas.

Printre temele cărții se numără iubirea, dar și relațiile de familie, iar ambele teme sunt destul de bine conturate. Titlul este legat de facebook, care în carte a luat denumirea de lovebook, un fel de carte a iubirii. Povestea începe simplu și se încheie frumos. Cartea este prezentată alternativ din două perspective: cea a lui Sole și cea a lui Edoardo. Fiecare își povestește viața și întâmplările prin care trece.

O cunoaștem pe Solidea, o tânără care se vrea liberă și cu o viață a sa, dar care este prinsă captivă în amintirile unei relații de 9 ani, la care este nevoită să renunțe. Familia are prejudecăți, gândire obtuză și da, o generație care nu îi înțelege pe cei tineri. Sole vrea altceva, convinsă fiind că viața este un vârtej care se tot învârte cu ea continuu. Matteo, fostul iubit al fetei, mi s-a părut un personaj care nu știe ce vrea de la viață și perfect imatur.

Sora lui Sole și cea mai bună prietenă a sa, Federica, sunt cele care o introduc pe Solidea în lumea misterioasă a facebook-ului. Ei bine, un alt personaj, dacă pot să îl numesc așa, este Matita, cățelușa grasă a lui Sole, extrem de haios și delicios. Nu face excepție nici prietenul gay, un bărbat cu capul în nori, mereu în belele și veșnic îndrăgostit.
(mai mult…)

Ce-aș fi eu fără tine? – Guillaume Musso (recenzie)

15723510_1898476713715419_7514819447754754309_o

Autor: Guillaume Musso

Naționalitate: franceză

An apariție: 2009 (2011 la Editura Allfa)

Gen carte: ficțiune, mister,  roman de dragoste, acțiune

Număr pagini: 290

Nota mea: 5/5

Alte cărți citite de același autor: După 7 ani, Salvează-mă

PREZENTARE

Romanele lui Guillaume Musso s-au tradus în peste treizeci de țări și s-au vândut în peste cinci milioane de exemplare.

Inima lui Gabrielle este sfâșiată între două feluri de iubire. Cea pentru tatăl ei și cea pentru primul bărbat de care s-a îndrăgostit. Primul este un polițist pasionat de meseria lui, celălalt este un hoț celebru. Însă amândoi au dispărut cu cincisprezece ani în urmă.

Într-o buna zi, la aceeași ora, tatăl rătăcitor și iubitul rămas pe un alt continent reapar, în chip straniu, în viața ei. Curând, Gabrielle își dă seama că cei doi sunt prinși într-o cursă mortală. Destinele lor nu pot fi separate. Pe cine să salveze și pe cine să piardă?

PĂREREA MEA

Am primit această carte de la  viitorul meu soț căruia îi mulțumesc din suflet pentru surpriză și vreau să vă spun că mi-a plăcut mult, mai ales cea de a doua parte a cărții. La început ești puțin indus în eroare de anumite secvențe ale cărții, dar mai apoi se face lumină și înțelegi mai bine ce se întâmplă.

Este genul de carte care începe lent, faci treptat cunoștință cu personajele, ca la final totul să ia o altă întorsătură și să fii peste măsură de uimit. De același autor eu am mai citit încă două romane, După 7 ani și Salvează-mă, iar ambele mi-au plăcut mult.Când vine vorba de lecturi relaxante, Musso este pentru mine alegerea potrivite. Are un stil asemănător cu al Ceceliei Ahern, o altă scriitoare pe care o iubesc.

Temele cărții sunt în primul rând iubirea, dar și relații de familie. Titlul cărții face referire la o iubire imposibilă, cea dintre Gabrielle și Martin, personaje ale căror drumuri se despart brusc. Cum viața ia de multe ori întorsături neașteptate, același lucru și se întâmplă și lor: un vis de iubire se destramă brusc. Dar viața oferă și surprize și de multe ori o a doua șansă. Personajele cărții nu sunt foarte numeroase, iar în centrul acțiunii stau Martin, Gabrielle și Archibald. Prea multe din acțiunea cărții nu o să vă dezvălui, dar vreau să vă spun că aceste personaje sunt foarte imprevizibile și vă pot rezerva surprize.

Gabrielle evoluează treptat și se maturizează, iar același lucru se întâmplă și cu Martin. Archibald este cel care completează acest triunghi al relațiilor, dar aici vă las să vedeți singuri despre ce e vorba. Este o lectură ușurică, relaxantă, cu personaje interesante și cu o acțiune destul de interesantă. Mi-a plăcut mult povestea iubirii dintre Gabrielle și Martin, dar și felul în care Archibald le influențează la final destinele. Vă recomand cu drag acest roman interesant li de fapt, toate cărțile lui Musso. Sunt povești de viață interesante care merită cunoscute.

Eu abia aștept să mai citesc o altă carte a sa. Pe lista mea se află un alt roman al său, Mâine. Voi ce cărți scrise de Musso ați citit?

CITATE

Când o femeie îți spune “nu”, asta înseamnă de cele mai multe ori “da, dar mi-e teamă!”

Dar nu poți trăi o viață întreagă fiindu-ți teamă.

Pentru că viața e complicată și pentru că de multe ori se distrează, scoțându-și în cale omul potrivit, la momentul nepotrivit.

Salvează-mă – Guillaume Musso (recenzie)

 

Autor: Guillaume Musso

Naționalitate: franceză

An apariție: 2004

Titlu original: Sauve-moi

Gen carte: dragoste

Alte cărți de același autor: După 7 ani

Număr pagini: 403

Nota mea: 5/5

PREZENTARE

Nimic nu anunță întâlnirea dintre Juliette și Sam. Cu atât mai puțin faptul că urmau să se îndrăgostească nebunește. Pe durata unui weekend la New York, își trăiesc și devorează pasiunea, simțind o magie pe care nu o cunoscuseră până atunci. Dar fiecare ii ascunde adevărul celuilalt. Sam pretinde că este căsătorit, iar Juliette că este avocat. Cum Juliette trebuie să se întoarcă la Paris, Sam o însoțește la aeroport. Nici unul nu își dă seama că acesta ar putea fi momentul care le hotărăște destinele. După o jumătate de oră, vestea cade ca un trăsnet, avionul în care se află tânăra femeie a explodat în zbor, dar Sam nu poate accepta ideea ca totul s-a terminat în acel moment.

PĂREREA MEA

De Guillaume Musso am avut plăcerea deosebită să citesc până acum doar romanul După 7 ani, o carte captivantă care mi-a plăcut mult. Pe lista mea se mai află Ce-aș fi eu fără tine?, un roman primit de la logodnicul meu  la începutul acestui an. Aveam așteptări de destul de mari de la acest roman, mai ales pentru că citisem numai păreri bune despre el. Stilul acestei cărți este unul accesibil și se citește foarte repede. Eu am citit-o  în vreo 3 zile și pot să spun că mi-a plăcut mult.

Este un roman de dragoste care vorbește despre sentimente de dragoste imprevizibile care apar pe neașteptate în viața noastră. Atunci când se așteptau mai puțin și când credeau că viața lor nu poate fi decât cenușie, cele două personaje principale ale cărții descoperă iubirea adevărată. Punctul forte al cărții consider eu că este decizia pe care Sam trebuie să o ia pentru a salva femeia iubită. Își va sacrifica viața pentru ea sau se va resemna? Nu vă dau mai multe detalii pentru că a-și dezvălui care e de fapt farmecul cărții.

Titlul sugestiv aduce în discuție situația delicată în care se află eroina cărții, strigătul neputincios pe care îl aude cel care o va iubi cum nu a iubit pe nimeni. Tema cărții este iubirea, dar și viața care ia întorsături neașteptate. Acțiunea curge lin, la început scriitorul se limitează doar la detalii mai mult sau mai puțin semnificative din viața personajelor, ca mai apoi totul să se complice.

Personajele cărții nu sunt numeroase, iar conflictul cărții este din ce în ce mai puternic pe parcursul acestui roman. Sam și Juliette sunt două personaje bine construite, au vieți total diferite și mi-a plăcut modul în care cei doi s-au cunoscut, dar și povestea lor neobișnuită de dragoste. Sam este un bărbat care a avut parte de o căsnicie terminată brusc și nu are idee că o altă femeie îi va schimba destinul. Pe de altă parte, Juliette este o femeie cu un destin banal, dar nu ghicește ce îi rezervă viitorul. Nu cred că i-aș putea găsi minusuri, deoarece mi-a plăcut enorm și într-un fel m-am regăsit în acest frumos roman. Recomand această celor pasionați de povești de dragoste și de viață. Nu vă temeți că ar fi o carte siropoasă, căci nu e deloc așa. Este o poveste scrisă frumos și într-un stil captivant. Vă aștept cu păreri dacă ați citit cartea!

CITATE

Rabdător, trecu în revistă evenimentele marcante ale ultimelor zile: prima lui întâlnire cu Grace în Central Park, acel articol de ziar datând de a doua zi, care anunţa că Juliette era vie, discuţiile lor despre destinul implacabil contra căruia este inutil să lupţi, mesajul de după moarte pe care i l-a transmis Angela prin desenele ei, acest accident de teleferic menţionat într-o notă de actualitate pe un site-fantomă, fraza asupra căreia a insistat Grace: „Există situaţii când nimic nu poate fi schimbat”.

A petrecut câteva luni pe stradă, înainte de a se refugia în acest loc la o fată pe care a cunoscut-o făcând multe „livrări” în cartier. N-a mai pus piciorul într-o şcoală de la ieşirea din centru. Totuşi, învăţa bine. Era mult peste medie şi mulţi profesori spuneau că e inteligentă. Este adevărat că-i plăcea mult să citească. Dar cărţile nu te apără de frică. Cărţile nu te fac cu adevărat mai puternic. Sau nu le-a citit cu atenţie.

Sam îşi aprinse o ţigară cu vechea lui brichetă din metal tocit. Trase adânc în piept, apoi eliberă fumul în frigul nopţii. De ce era atât de abătut? în orice caz, povestea asta nu putea duce nicăieri. Nu era loc pentru Juliette în viaţa lui. Şi apoi, mai erau minciuna şi greutatea trecutului de care încă nu se vindecase şi despre care Juliette nu ştia nimic.

Sam se prăbuşise brusc într-o stare de apatie. Federica nu-i dăduse vreun semn real care să-l facă să se gândească la posibilitatea ca ea să-şi pună capăt zilelor. Îşi amintea chiar că, în ultimele zile, păruse mai liniştită, înţelegea acum şi motivul: luase deja decizia şi, într-un anume fel, se abandonase acestei salvări fatale ca unei descătuşări.

« Older Entries