Autor: George Orwell (nume real: Eric Arthur Blair)
Naționalitate: britanică (născut în India)
An apariție: 1934
Număr pagini: 326
Titlu original: Burmese Days
Nota mea: 4/5
Primită de la: librăria online Târgul Cărții.ro
PREZENTARE
Clubul European este locul în care colonialiștii britanici vin să-și treacă plictisul, dar și mirajul micilor afaceriști birmanezi cu ambiții mari. John Flory, negustorul britanic de cherestea care-și petrece zilele la Club alături de conaționalii săi, este protagonistul romanului Zile birmaneze și modelul în jurul căruia gravitează universul coloniei schițat de George Orwell. Ajuns la vârsta marilor îndoieli, John urmărește apatic jocul machiavelic al lui U Po Kyin și dovezile înduioșătoare de prietenie ale amicului său, doctorul Veraswami, și speră să-și găsească răspunsurile la întrebări alături de frumoasa și ezitanta Elizabeth.
PĂREREA MEA
Am primit un exemplar al acestei cărți pentru recenzie și pentru asta doresc să le mulțumesc prietenilor mei de la librăria online Târgul Cărții.ro. Aceasta nu este prima carte scrisă de George Orwell pe care eu o citesc, așa că am știut de la bun început la ce să mă aștept. Am mai citit până acum Ferma animalelor și 1984, două romane absolut superbe. Zile birmaneze este un roman mai puțin cunoscut și nu neapărat mai slab scris. În căutările mele am descoperit că este un roman autobiografic, iar personajul principal, John Flory, este inspirat din viața autorului.
La început nu prea m-am putut conecta cu cartea, dar după vreo 70 de pagini am început să o privesc cu alți ochi, să înțeleg mai bine acțiunea și personajele. Este genul de carte cu care trebuie să aveți un pic de răbdare, deoarece s-ar putea să nu vă placă chiar de la început. Și aici vorbesc din proprie experiență. Dar odată ce am reușit să mă conectez cu acțiunea cărții, nu am mai putut-o lăsa din mână.
Citesc acum o carte scrisă de George Orwell care se numește Zile birmaneze, o carte primită de la Târgul Cărții.ro pentru recenzie. Am ajuns la pagina 95 și vreau să vă zic că după un început mai anevoios am reușit să mă conectez cu acțiunea cărții și să mă captiveze. Sper să fie așa până la final. După ce termin cartea, revin cu o recenzie. Până atunci vă las câteva fragmente din carte:
După o zi cu adevărat trândavă, în întunericul nopții, plictiseala atinge o asemenea profunzime încât devine frenetică, sinucigașă. Munca, rugăciunea, cărțile, băutura, conversația – sunt cu toate neputincioase împotriva ei; numai sudoarea o poate scoate prin porii pielii.
O va cere de soție? Întârzia atâta! Era vag conștientă că Flory spunea ceva despre singurătate. A, desigur! Îi vorbea despre singurătatea căreia va trebui să-i facă față în junglă, după ce se vor căsători.
Era tânăr și femei din toate categoriile i se aruncau de gât; din când în când, abdica și el. Dar aceste căderi îl dezgustau curând și, când gluma se îngroșa, era atât de dur încât scăpa fără nici o greutate.