Autor: Audrey Niffenegger
Naționalitate: americană
Titlu original: The Time Traveller’s Wife
An apariție: 2003
Nota mea: 3/5
Gen carte: fantasy, sf, romantic
Ecranizare: 2009
Soția călătorului în timp este romanul de debut al acestei autoare americane și se vrea a fi o scriere sf sau fantasy, presărate pe ici, pe colo, cu un pic de romantism. Ideea cărții este bună, însă pe mine sincer această carte nu m-a dat pe spate.
Are 500 de pagini, pe alocuri am citit-o mai greu din cauza capitolelor care alternau perioada acțiunii și am sfârșit într-o confuzie totală. Iar sentimentul de la final a fost neintenționat unul de ușurare. Și îmi pare rău pentru asta. Mă așteptam la mult mai mult decât o acțiune care te zăpăcește cumplit.
Povestea este relativ simplă: Henry și Clare au o poveste de dragoste mai neobișnuită și, din cauza unor probleme genetice ale lui Henry, acesta călătorește înainte și înapoi în timp fără să poată controla în vreun fel acest lucru.
Aflăm că Henry a cunoscut-o pe Clare când aceasta avea 6 ani, iar el era 36, apoi că cei doi se căsătoresc când ea are 31 și el 33. Și asta pentru că lumea lui Henry este un haos. Poartă discuții cu Clare atunci când ea este copil, apoi când ea este adolescentă și sunt tot felul de întoarceri în trecut sau în viitor. Povestea este prezentată din două perspective: cea a lui Henry și cea a lui Clare.
Nu mi-am propus să fac o comparație între carte și film, însă întâmplarea face să văd mai întâi ecranizarea acestui roman din 2009, când habar nu aveam că la bază stă o carte. Filmul mi-a plăcut foarte mult, dar cartea m-a dezamăgit.