Cel mai frumos loc din lume e chiar aici – Care Santos, Francesc Miralles

Autor: Care Santos, Francesc Mirrales

Naționalitate: spaniolă

An apariție: 2008( 2017 la Editura Humanitas)

Gen carte: roman, fantasy, romance

Număr pagini: 200

Titlu original: El mejor lugar del mundo es aquí mismo

Nota goodreads: 3.78

Nota mea : 5/5

Primită de laTârgul Cărții

PREZENTARE

Scris la patru mâini de Care Santos și Francesc Miralles, romanul Cel mai frumos loc din lume e chiar aici, tradus deja în 20 de țări, emană gândire pozitivă și poezie. Salvată în ultimul moment de la sinucidere de o întâmplare neașteptată, Iris pornește într-o aventură care îi va schimba modul de a vedea viața. După moartea părinților ei într-un accident de mașină, dezorientată și fără nici o perspectivă, ea va fi nevoită să ia lucrurile de la capăt. Iar revizitarea trecutului poate fi o experiență dureroasă și plină de pericole, dar și una aducătoare de fericire, mai ales când lui Iris îi apar în cale doi „iluminați“.

„În Cel mai frumos loc din lume e chiar aici am vrut să exprimăm neliniștile, iluziile, nemulțumirile și bucuriile oamenilor de astăzi, totul învăluit în puțină magie cotidiană, pentru că, uneori, în lume se întâmplă lucruri fabuloase, dar noi, din cauza problemelor și grijilor zilnice, nu ne dăm seama de farmecul vieții, care ne e atât de la îndemână.“ (Francesc MIRALLES)

PĂREREA MEA

Aveam acest roman pe lista mea de foarte mult și pot să zic că l-am citit cu sufletul la gură. Nicio secundă nu m-am gândit că nu o să-mi placă. Printre temele cărții se numără destinul uman, dar și trecutul. Titlul mi s-a părut super interesant, mai ales că mi-a oferit niște indicii legate de acțiunea cărții. Cartea este scurtă (are 200 de pagini) și se citește super rapid. Aflată într-un moment de cumpănă al existenței sale, Iris se hotărăște să se sinucidă, însă la un moment dat ceva se întâmplă. Cam cum se întâmplă de obicei în astfel de cărți. Mie mi-a plăcut foarte mult cartea, ba chiar am vărsat și câteva lacrimi. Nu știu dacă de bucurie sau de la cât de tulburată am fost la unele pagini.

Cei care trăiesc căldicel, navigând printre emoții moderate, nu vor cunoaște nicicând esența vieții. Asta e învățătura poveștii cu puțul: uneori trebuie să atingi fundul prăpastiei ca să înțelegi măreția cerului.

(mai mult…)