Singur în Berlin – Hans Fallada (recenzie)

Autor: Hans Fallada

Naționalitate: germană

An apariție: 1947 (2012, la Editura Polirom) – roman cunoscut și sub denumirea Fiecare moare singur

Gen carte: ficțiune istorică, literatura clasică

Număr pagini: 760

Titlu original: Jeder stirbt für sich allein

Nota goodreads: 4.24

Nota mea: 5/5

DESCRIERE

În Berlinul anului 1940 se trăiește într-o teroare continuă. Locatarii imobilului de pe Jablonski Strasse, numărul 55 – familia Persicke, agresivă și loială lui Hitler, Fromm, un judecător pensionat, Otto si Anna Quangel, un cuplu discret – încearcă să se descurce cu viața din regimul nazist prin diferite metode. Sotii Quangel primesc teribila veste că fiul lor a fost ucis în lupta in Franta: viața lor liniștită este zdruncinată din temelii, iar cei doi încep un joc de-a șoarecele și pisica cu ambițiosul inspector Escherich, de la Gestapo. Singur in Berlin este un roman inspirat din povestea reală a lui Otto și a Elisei Hampel, care au „comis acte de insubordonare civică“ in Berlin, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cei doi au fost judecați de Roland Freisler, un judecător nazist notoriu, și apoi pedepsiți. Aceasta a fost una dintre primele opere antinaziste publicate de un autor german după al Doilea Razboi Mondial.

PĂREREA MEA

Hans Fallada a fost un autor german care a prezentat în scrierile sale vicisitudinile sociale din perioada nazismului, printr-un realism critic inegalabil. De la același autor am mai citit Și acum ce facem, micuțule?, iar recenzia cărții o puteți citi aici. Singur în Berlin apare și sub denumirea de Fiecare moare singur, așa că dacă ajungeți la acea carte, să știți că este una și aceeași. Deși are un număr generos de pagini (760), nu pot spune că am citit-o greu. Scrisă într-un stil franc, sincer și direct, cartea m-a impresionat de la primele pagini. Nu este o carte veselă, ci mai degrabă un șir nesfârșit de tragedii.

Multe personaje, unii sunt evrei lipsiți de apărare în fața nazismului, alții sunt simpli nemți care suportă atrocitățile nazismului, iar alții își impun puterea. Avem muncitori în uzină, ofițeri, alcoolici, prostituate, fii căzuți pe front. Degradarea umană cu tot ce înseamnă ea (consumul de alcool, parvenitismul, sărăcia, boala, moartea, violența, prostituția) este prezentată în detalii șocante.

Printre teme, am regăsit tema socială, nazismul, războiul, supraviețuirea. Legat de titlu, aș putea să îl asociez cu repercursiunile unui regim brutal, iar singurătatea și Berlinul nu înseamnă decât capitularea în fața morții, pedeapsa sau finalul. Am fost uimită de viața cruntă pe care o duceau multe de personaje, de lipsa resurselor financiare, de sărăcia și mizeria în care unele își duceau existența. (mai mult…)