Impresii film: It (2017)

Film: It

Apariție: 2017

Ecranizare: da

Autor: Stephen King

Actori: Bill Skarsgård, Jaeden Lieberher, Finn Wolfhard

Notă imdb: 7.3/10

Nota mea: 7/10

Trebuie să vă spun de la început că, deși este o ecranizare a unei cărți, nu am citit cartea. It a fost scrisă de Stephen King în 1987 și are peste 1000 de pagini. Poate m-a descurajat dimensiunea sau chiar subiectul cărții, nefiind o fană a romanelor lui King. Am citit până acum Mr. Mercedes, Salem’s Lot, Carrie și Cimitirul animalelor (care mi-a plăcut enorm!), dar nu pot spune că mă număr printre fanii săi. Nici nu sunt fana cărților horror, ca să fiu sinceră. Deși ironia face ca în studenție să fi văzut o mulțime de filme de groază cu colega mea de cameră, care era mare fan.

Revenind la It, la ecranizare, nu știu ce să vă spun. Filmul începe bine, te păstrează destul de captivat pe parcurs, dar atât. Personajul principal este Pennywise, o creatură care ia forma unui clovn și se hrănește cu frică. După ce începe să terorizeze un grup de copii, totul scapă de sub control. (mai mult…)

Salem’s Lot – Stephen King (recenzie)

Autor: Stephen King

Naționalitate: americană

An apariție: 1975 (2020 la editura Nemira)

Gen carte: mister, horror, thriller, fantasy, paranormal, fictiune

Număr pagini:  540

Nota goodreads: 4.03

Nota mea: 4/5

DESCRIERE

Ben Mears se întoarce în Jerusalem’s Lot ca să afle mai multe despre istoria Casei lui Marsten, un conac vechi ce bântuie numeroase legende locale. Ben se află, totodată, în căutarea unui antidot pentru propriii demoni – și a inspirației pentru o nouă carte. Dar când doi băieți intră în pădure și doar unul se întoarce viu, Ben își dă seama că în acest orășel există forțe malefice mai puternice decât își imaginase el. Numai el și o mână de aliați pot încerca să oprească întunericul ce se lasă peste micul lor oraș natal.

PĂREREA MEA

Stephen King este un autor american celebru pentru romanele sale horror. De la el am mai citit O mână de oase ( care nu m-a impresionat deloc), Carrie (care a fost ok), Mr. Mercedes (care mi-a plăcut destul de mult) și Cimitirul animalelor (care mi-a plăcut la nebunie!). Salem’s Lot este așadar cartea cu numărul 5 pe care eu o citesc de la King. Nu mă aflu în categoria fanilor, dar uneori am simțit nevoia să mai descopăr ce a scris acest autor. Salem’s Lot a fost publicată prima dată în 1975 și are 483 de pagini (depinde de ediție).

Temele principale sunt: horrorul, misterul, vampirismul, societatea. Stilul cărții mi s-a părut destul de greoi, deoarece nu mă împac cu imaginea personajelor care folosesc cuvinte obscene. Mi-a luat mai bine de o săptămână ca să o termin de citit, timp în care am început o altă carte. Ce este ciudat este faptul că nu am înțeles nimic din prima jumătate și eram aproape decisă să o abandonez. M-a pierdut numărul mare de personaje și până să înceapă partea mai palpitantă, deja mă plictisisem. Ultima parte a fost cea mai ok și atunci a început și acțiunea. (mai mult…)

Carrie – Stephen King (recenzie)

Autor: Stephen King

Naționalitate: americană

An apariție: 1974 ( în 2014 la editura Nemira)

Număr pagini: 214

Titlu original: Carrie

Nota mea: 3/5

Primită de la: librăria online Libmag

Puteți găsi cartea AICI

DESCRIERE

Carrie este o adolescentă timidă și retrasă, care, din copilărie, îndură persecuțiile și ironiile colegilor de clasă. Umilințele la care o supun devin o tortură din care simte că nu mai poate ieși. Mai mult, este și victima fanatismului religios al mamei sale, o ființă violentă, brutală.

Când disperarea ajunge la apogeu, Carrie își descoperă o putere înspăimântătoare – telekinezia -, ce-i oferă darul răzbunării: poate să miște, să arunce, să zdrobească și să incendieze orice de la distanță.

PĂREREA MEA

Stephen King nu se numără pe lista autorilor mei preferați și nici în general literatura horror, dar după câteva romane ale lui King care mi-au plăcut mai mult sau mai puțin, am zis să mai fac o încercare. De acest am mai citit  încă 3 romane:  O mână de oase (care nu m-a impresionat), Cimitirul animalelor (care mi-a plăcut) și Mr. Mercedes (care chiar e interesantă și merită citită). De la Carrie eu aveam ceva așteptări, dar din păcate, nu m-a impresionat deloc, ba chiar m-a băgat într-un reading slump din care cu greu ies. Mi se pare o carte fadă, fără acțiune, fără conflict și este genul de roman care ar trebui să te țină mai mult în suspans, însă nu o face…Este însă prima carte a lui King și se observă că este la început. Asta nu înseamnă că toate cărțile sale sunt la fel și bineînțeles că abia aștept să citesc o altă carte scrisă de el. (mai mult…)

Mr. Mercedes – Stephen King (recenzie)

15168837_1386304374722609_8729535669632918492_o

Autor: Stephen King

Naționalitate: americană

Titlu original: Mr. Mercedes

An apariție: 2014 (în 2015 la Editura Nemira)

Gen carte: roman, ficțiune, thriller

Serie: prima carte din seria Bill Hodges

Număr pagini:490

Nota mea: 5/5

PREZENTARE

Câștigător al premiului Edgar Award 2015

În orele friguroase ale dimineții, sute de șomeri disperați se așază la coada unui târg de joburi într-un oraș din Midwest. Din senin, șoferul unui Mercedes furat sparge mulțimea și ii calcă cu mașina pe oamenii nevinovați care așteptau la porțile târgului, apoi dă cu spatele și ii atacă din nou pe cei rămași în picioare. Opt oameni sunt uciși și alți cinsprezece sunt răniți. Ucigașul fuge de la locul faptei.

După câteva luni de la incident, într-o altă parte a orașului, Bill Hodges, un polițist pensionat, este încă bântuit de aceasta crimă neelucidată. Într-o zi, o scrisoare anonimă primita de la cel care revendică atacul îl scoate pe Hodges din depresie și apatie în momentul în care amenință cu o noua agresiune și mai violentă. Bill Hodges nu mai are timp de pierdut și trebuie să pornească pe urmele ucigașului pentru a preveni moartea a mii de oameni nevinovați.

În noul său roman, maestrul thrillerului, Stephen King, ne arată mecanismele înfricoșătoare din mintea rece a unui criminal lipsit de emoție, o lectură pe care nu o veți uita prea curând.

PĂREREA MEA

De Stephen King am citit până acum doar două cărți, aceasta fiind a treia. Mult timp nu am vrut să îl citesc, deoarece nu aveam o părere prea favorabilă despre cărțile sale, dar la un moment dat am citit romanul O mână de oase care m-a dezamăgit destul de tare, iar acela a fost momentul în care am zis că nu îl voi mai citi. Însă aveam o altă carte în bibliotecă pe care multă lume o lăuda și am zis că poate mai merită o șansă. Acea carte este Cimitirul animalelor și mi-a plăcut foarte tare! Dacă faceți click pe titlurile celor două cărți, puteți afla părerea mea completă despre ele.
Cum bine vă puteți da seama, multă lume îl consideră pe King un scriitor mediocru, dar care are și cărți bune. Depinde ce fel de carte nimeriți. Revenind la Mr. Mercedes, vreau să vă spun că eu am ales-o din cărțile apărute la Editura Nemira și ei au fost foarte drăguți când au pus-o în colet. Are o copertă frumoasă, sugestivă și titlu un pic mai neobișnuit. Nu mi-a fost clar ce înseamnă decât după ce am citit vreo 20 de pagini.
Nu pot să zic că aveam așteptări prea mari de la această carte, dar cumva simțeam că este ceva bun în ea. Stilul cărții este accesibil, deși timpul limitat nu mi-a permis să o termin atât de repede. Are mai puțin de 500 de pagini, dar nu mi s-a părut o carte imposibil de citit.
Este un thriller cu părți șocante și foarte șocante, te ține cu sufletul la gură după un anumit număr de pagini și practic toată cartea este un joc de-a șoarecele și pisica dintre un detectiv proaspăt pensionat și un psihopat.
Tema cărții este misterul și mi-a plăcut cel mai mult psihologicul, partea în care sunt urmărite reacțiile personajelor pe parcursul cărții. Personajele nu sunt foarte numeroase, dar sunt destul de bine construite. Nu am citit până acum atât de multe cărți cu psihopați (îmi amintesc de romanul lui Dean Koontz, Șoapte), dar Mr. Mercedes mi-a plăcut. Dacă totuși ar fi să menționez un minus al cărții, acela ar fi limbajul îndrăzneț. Asta nu prea mi-a plăcut, sinceră să fiu.

(mai mult…)

Cimitirul animalelor – Stephen King (recenzie)

king

Autor: Stephen King

Naționalitate: americană

An apariție: 1983

Titlu original: Pet Sematary

Număr pagini: 464

Gen carte: suspans, horror

Nota mea: 5/5

PREZENTARE

Ar putea Stephen King să scrie o poveste care să-l sperie chiar și pe el însuși? Să-l sperie într-un asemenea hal încât să-i fie frică să o scrie până la sfârșit? Cimitirul animalelor pare să fie chiar această poveste. Tu, cititorule, ești atât de înspăimântat, încât nu ai dori să continui lectura, dar cartea nu poate fi lăsată din mână. Și nu poți să renunți pentru că este vorba despre tine, despre secretele tale bine ascunse!

„Dorința de a înșela moartea este ciudată și extrem de serioasă în același timp. Mulți cred ca viața începe de abia după intrarea în Împărăția Domnului. Și probabil că pentru ei așa și este. Atunci, de ce să-ți pui problema să aduci pe cineva înapoi? Alții se întreabă la fel de serios ce este dincolo. Și dacă există un «după moarte». Oricum, atunci când ești confruntat cu moartea unei ființe dragi, vrei, la rândul tău, să înfrunți moartea, să o păcălești. Ai fi însă în stare să faci tot ceea ce face Louis Creed? Sunt sigur ca da, iar acest lucru mă înspăimântă…“ (Stephen King)

PĂREREA MEA

Până la sfârșitul lui 2015, singura carte citită de la Stephen King era o Mână de oase, o dezamăgire literară cum puține cărți au fost așa și despre care puteți citi aici.  Acea carte mi se păruse prea slabă și sinceră să fiu, nu prea am înțeles mare lucru din ea. Deși Cimitirul animalelor o aveam în bibliotecă de prin 2014, am tot amânat să o citesc de frică că nu e stilul meu. Am achiziționat-o de la un chioșc de ziar și am cumpărat-o doar pentru titlul interesant.

Toate bune și frumoase până de curând când am pus mâna pe Cimitirul animalelor, o carte de la care nu aveam așteptări mari. De fapt, nu aveam așteptări deloc. Înainte de a o începe citisem pe net niște păreri care spuneau că e una dintre cele mai bune cărți ale lui King și că merită citită. Sceptică, am începu să citesc și la început mi s-a părut un pic clișeică: o familie se mută în alt oraș și încep să se întâmple evenimente bizare. Așteptam să aflu că noua casă e bântuită, că de pe undeva apare bau-bau…Niciun bau-bau care bântuie casa, nimic! Am constatat cu stupoare că ceva este în neregulă și că nu e vorba de o casă bântuită. Că nu e vorba nici de strigoi sau vârcolaci. Nici de vrăjitoare și nici de vrăjitori.

După cum ne dăm seama din titlu, acțiunea cărții este strâns legată de Cimitirul Animalelor, un loc ciudat în care ființele îngropate revin la viață. Ați auzit bine: jocul de-a reînvierea face tot deliciul cărții. Louis, personajul principal al cărții, recurge la anumite tertipuri pentru a îndrepta anumite situații dramatice, dar nicio secundă nu se gândește la consecințe. De fapt, cum să te mai gândești la consecințe când ești disperat că al tău animăluț nu mai e sau copilul tău a avut un accident stupid?

Am citit cartea asta mai mult noapte, aproape de miezul nopții și m-a ținut pur și simplu cu sufletul la gură. Nu credeam că o să mă fascineze așa tare, mai ales că eu nu prea am citit cărți de groază. Mai citisem Dracula acum vreo 4 ani, dar acea carte mi s-a părut comedie față de asta. Finalul cărții este șocant și eu chiar am avut coșmaruri vreo două nopți după terminarea cărții. Nu mi-a plăcut însă dimensiunea de 400+ de pagini, deoarece cred că se mai puteau reduce puțin.

Cui recomand această carte și de ce? În primul rând, celor cu sânge rece care vor să își simtă părul din cap cum se ridică câte un pic. În al doilea rând, amatorilor genului horror, care probabil nu vor vedea în această carte ceva atât de creepy. Dar pentru mine chiar a fost creepy și mi-a plăcut. Voi ați citit cartea? Cum vi s-a părut?

CITATE

Există lucruri ruginite și pe jumătate îngropate în solul oricărei vieți sși oamenii par a fi mânați să se întoarcă la aceste lucruri și să tragă de ele, deși sunt ascuțite și tăioase.

Poate ca o să învețe cam ce înseamnă moartea cu adevărat, ce înseamnă clipa în care orice durere încetează și încep amintirile frumoase. Nu este sfârșitul vieții, ci sfârșitul durerii.

« Older Entries