Cu toții avem parte, mai devreme sau mai târziu de…eșecuri. Poate fi vorba de imposibilitatea de a obține o promovare sau pur și simplu, ce ne-am propus nu ne-a ieșit.
Timp de mai multe decenii, psihologii au studiat etapele prin care trecem atunci când avem eșecuri în viață.
NEGAREA. Simțim neputință, suntem pur și simplu șocați de ceea ce ni se întâmplă. Folosim des expresia ” Nu-mi vine să cred…”
FURIA. Ne considerăm victime. Ne plângem, ne învinuim pe noi înșine sau pe alții.
DEZORIENTARE ȘI DEPRESIE. Apoi, ne simțim dezorientați și confuzi. Suntem epuizați fizic și psihic, suntem disperați și nu putem face nimic.
ACCEPTARE. După o anumită perioadă, scurtă și lungă, acceptăm situația puțin câte puțin.
REVENIREA. Este ultima etapă, aceea în care spunem stop și mergem mai departe. Ne reluăm viața de la capăt.
Bineînțeles, aceste etape nu sunt întotdeauna parcurse în această ordine, iar fiecare dintre ele poate dura mai mult sau mai puțin, depinde numai de noi cum reușim să ne depășim necazurile zilnice.
Cred ca ai nevoie de o mentalitate de invatare continua. Fiecare deceptie este de fapt o experienta de invatare. La inceput stii asta numai la nivel intelectual. Dar pe masura ce dai cu capul de zid si obtii din ce in ce mai multe referinte, ajungi sa iti cimentezi gandirea asta si sa se manifeste automat.
Etapele acestea sunt doar mecanismul natural de trecere peste incercari, dar de obicei pot dura ani. Nu inseamna ca nu putem forta iesirea dintr-o astfel de spirala.
Fiecare eșec îți va deschide o altă cale sau te va determina să alegi o altă cale!…de-aici altă soluție, altă conotație, dezvoltare continuă!…