Emma – Jane Austen (recenzie)

Autor: Jane Austen

Naționalitate: britanică

An apariție: 1815

Titlu original: Emma

Nota mea: 4/5

Pe Jane Austen am citit-o prima dată în clasa a 10-a, cu ocazia lecturii romanului său arhicunoscut Mândrie și prejudecată. Plănuiesc ca, în viitorul apropiat, să îl recitesc pentru a vedea ce impresie îmi va lăsa după zece ani de la prima lectură. Admir profund talentul lui Jane Austen, pentru cărțile minunate pe care le-a scris și pentru poezia și sensibilitatea care predomină în scrierile sale.

Sunt acum la a doua lectură a romanului Emma și, spre surprinderea mea, am întâmpinat dificultăți în a-l reciti. Poate sunt eu într-un reading slump complet sau poate nu mai am aceeași răbdare să recitesc un clasic. Deși îmi amintesc că prima lectură a romanului mi-a plăcut extraordinar, de data aceasta mi-a fost greu să parcurg paginile.

După cum sugerează și titlul, romanul îl are drept protagonistă pe frumoasa Emma Woodhouse, fiica unui om respectat din Hartfield. Pe parcurs, aflăm informații și despre celelalte personaje: domnul și doamna John Knightley, fosta domnișoară Taylor, domnișoara Harriet Smith, domnul Churchill și domnul Elton, dar și despre tot ceea ce se întâmplă în roman. O mare parte din acțiune se desfășoară prin discuțiile dintre personaje. Descoperim că Emma se amestecă adesea în viețile altora, punând la cale căsătorii, iar, deși la început nu intenționa să se căsătorească vreodată, ea ajunge să se îndrăgostească nebunește și să ia în calcul ideea unei căsătorii. Nu vă voi spune însă cu cine.

Emma este un personaj complex, foarte bine conturat, iar aproape întreaga acțiune a romanului gravitează în jurul ei. Viețile celorlalți par să se învârtă în jurul acestei tinere fermecătoare. Totuși, Emma are și numeroase defecte care devin evidente pe măsură ce parcurgem cartea: este răsfățată, egoistă, dorește să fie de ajutor, dar adesea complică mai mult lucrurile. Sunt pagini în care se arată răutăcioasă și alte pagini în care strălucește ca un înger desprins din rai.

Relațiile dintre personaje sunt surprinse într-un mod detaliat, la fel și discuțiile interminabile care au loc între ele. Statutul social joacă un rol extrem de important în această carte, iar relațiile dintre oameni sunt influențate în mare măsură de rădăcinile și poziția fiecăruia.

Vă recomand acest roman nu pentru că m-ar fi dat pe spate – deși mi-a plăcut foarte mult – ci pentru că este scris de Jane Austen și reprezintă o capodoperă a literaturii secolului XIX.

CITATE

Firea omului e într-atât de aplecată spre aceia care se află într-o situaţie neobişnuită, încât despre o tânără persoană care se căsătoreşte sau moare se vorbeşte, cu siguranţă, numai de bine.

E mai bine să alegi decât să fii ales, să inspiri recunoştinţa, decât să fii dator a o arăta.

Fericirea perfectă, chiar şi atunci când e în domeniul amintirilor, nu e un lucru uşor de găsit.