Arta conversației – Ileana Vulpescu (recenzie)

Autor: Ileana Vulpescu

Naționalitate: română

An apariție: 1992

Nota mea: 5/5

Alte cărți de aceeași autoare: De-amor, de-amar, de inima albastra și Rămas bun casei părintești

După ce am parcurs alte două cărți minunate scrise de Ileana Vulpescu (De-amor, de-amar, de inimă albastră și Rămas bun casei părintești), am ajuns și la lectura unei alte cărți faimoase și anume, Arta conversației. Am citit pe forumuri multe lucruri bune despre acest roman, toată lumea îl laudă și spune cât este de deosebit. Nu neg acest lucru, dar mie personal mi-au plăcut mai mult celelalte două cărți de care v-a spus deja. Mai ales prima dintre ele. Stilul este același în toate trei cărțile, sunt scrieri cu caracter autobiografic, în care sunt împletite amintiri personale și personaje foarte vii și autentice.

Sânziana fu izbită de-ntrebare: «Îmi dau seama că niciodată nimeni nu mi-a pus o-ntrebare atât de importantă, ţinând de ceva atât de intim din fiinţa mea şi-n acelaşi timp cu valoare de generalitate: „Ai copii, dar îi ai cu cine-ai fi dorit cel mai mult să-i ai sau i-ai avut cu cine s-a putut sau chiar s-a nimerit?”.

Personajul principal al cărții este Sânziana Hangan, o femeie doctor cu o personalitate foarte puternică. I-am admirat tăria de caracter, am admirat faptul că a știut să renunțe la o căsnicie care îi făcea mai mult rău decât bine. Am admirat-o pentru faptul că avea grijă singură de două fetițe minunate, și chiar dacă cea mai mică era copil din flori, a avut tăria să păstreze sarcina și să o crească singură. Cartea este emoționantă, tulburătoare și extrem de apropiată sufletelor celor care vor să citească o carte de suflet. Nu o ocoliți, este o carte care vă va dărâma din temelii multe convingeri și prejudecăți personale. Cel puțin așa s-a întâmplat în cazul meu.

Acțiunea nu este una complicată, rând pe rând își fac apariția în carte persoane care i-au marcat viața Sânzianei. Are parte de o supriză, nu vă spun care ci vă spun doar că o să vă surprindă cu adevărat. Sânziana își rememorează viața, vede cu ochii minții iubirile din trecut și își amintește cu melancolie de cumpenele vieții.

Vă recomand cu mare drag cărțile Ilenei Vulpescu și vă spun că nu veți regreta citindu-le!