Mireasmă de micsandre – Galina Serebreakova

Autor: Galina Serebreakova

Naționalitate: rusă

An apariție: 1976 (la Editura  Eminescu)

Gen carte: roman de dragoste, literatură rusă, literatură clasică

Număr pagini:  364

Nota goodreads: 4.50

Nota mea: 4/5

DESCRIERE

Remarcată la începuturile sale literare de Maxim Gorki, Galina Serebreakova este cunoscută cititorilor noştri datorită romanelor istorice inspirate din viaţa lui Marx şi Engels. Mergând pe o linie ascendentă, spre realizările de maturitate, Galina a publicat în ultimii ani volumul memorialistic Despre contemporanii mei şi despre mine şi romanul Mireasmă de micsandre pe care îl prezentăm cititorilor noştri.

PĂREREA MEA

Iubesc colecţia Romanul de dragoste de la Editura Eminescu şi mă bucur că am reuşit să descopăr multe romane din această colecţie minunată. Am descoperit Mireasmă de micsandre pur întâmplător şi m-a fascinat titlul deosebit şi faptul că autoarea este rusoaică. Spre mirarea mea, în  finalul cărţii autoarea scria că regretă că minunatul scriitor român Zaharia Stancu (pe care eu îl ador) nu a mai apucat să îi citească romanul. Tot autoarea menţiona că este familiarizată cu literatura română şi o apreciază. Bucuria mea a fost însutită când am descoperit un autor rus care ne apreciază literatura. Ce pot să vă spun despre această carte? Deşi mi-a plăcut foarte mult la început, lectura a devenit apoi puţin mai anevoioasă din cauza descrierilor ample şi a personajelor noi care tot apăreau. Plus că sunt personaje prezentate la început, apoi apar altele şi spre final vieţile lor se intersectează. Sunt foarte multe de spus despre acest roman care nu se mai editează şi spun asta cu regrete. Pentru că în colecţia amintită sunt multe romane care merită reeditate.

Probabil mă iubea. Dar ce ştiam eu despre sufletul ei, despre sentimenele ei? Şi, de altfel, ce ştim noi despre femeie, despre lumea interioară, despre năzuinţele şi căutările ei?

Ca teme întâlnim iubirea, istoria, medicina, existenţa umană, relaţiile dintre copii şi părinţi. Titlul este un amănunt foarte frumos inserat în carte, micsandrele fiind preferatele unui personaj principal al cărţii. Şi culmea, titlul ne promite o carte cu un subiect blând care de fapt te va tulbura maxim. Destinul femeii pasionate de ştiinţă, relaţiile defectuoase de familie, dar şi iubirile târzii sunt doar câteva elemente surpriză ale cărţii. Cartea a fost absolut delicioasă, deşi trebuie să recunosc că au fost multe pagini în care acţiunea a stagnat. Am adorat însă ce am citit şi am şi acum în minte imaginea femeii rusoaice care are o tărie de caracter aparte. Ce face ea dacă este înşelată? Îşi ia copilul şi pleacă. Nu suportă să fie minţită şi, deşi o doare, e mai bine aşa pentru ea. Cartea este plină de personaje forte, puternice, care sunt conştiente de viaţa pe care o duc, dar mereu merg mai departe. Mireasmă de micsandre este, după spusele autoarei din finalul romanului, un roman-cronică în care a încercat să redea o frescă a vieţii sovietice din zilele sale.

Dacă m-ai înşelat o dată, n-o să-mi mai fii niciodată credincios. Mai bine să sufăr o dată, decât să mă canonesc mereu şi să ajung în mormânt, îi spusese Maria Pavlovna şi, luându-şi copilul, plecă la sora ei care locuia pe atunci undeva în nordul îndepărtat.

Ca personaje, foarte mult mi-au plăcut personajele tari ale cărţii. Un personaj masculin care m-a impresionat este Viktor Balakov, un tânăr cu aspiraţii înalte care este încurajat în permanenţă de mama sa, Maria Pavlovna, să studieze şi să susţină teza de doctorat. El nu are o relaţie bună cu tatăl său, părinţii lui fiind divorţaţi de când era mic. Tereza, mătuşa lui Viktor şi sora Mariei, este personajul meu preferat. Este medic pasionat de gerontologie şi a avut o viaţă extrem de grea. Alături de aceste personaje îi mai cunoaştem şi pe Pavel, pe Natalia, pe Liubaşa sau pe Vera. Toate sunt fermecător construite. Ca stil, cartea se aseamănă mult cu stilul lui Zaharia Stancu, pe care am zis deja că Galina îl pomeneşte în cartea sa, fiindu-i prieten drag. Am dat câteva amănunte despre personaje, deoarece nu am găsit nicio recenzie a acestui superb roman şi vreau ca şi după mulţi ani să citesc recenzia mea şi să îmi amintesc ceva din acţiunea sa. Vreau să nu uit că am citit o adevărată frescă despre Rusia şi locuitorii săi. Recomand absolut, mai ales iubitorilor de literatura clasică şi rusă. Dacă aţi auzit despre cartea asta sau aţi citit-o, vă aştept cu păreri.

Alte citate:

Orice om nou care îţi intră în viaţă, cu voie sau fără voie, schimbă rânduielile stabilite şi, deci, îţi aduce necazuri.

Creaţia este şi ea un câmp de bătălie. Scriitorul, artistul, omul de ştiinţă sunt stăpâniţi de viziuni, de intuiţi, de ipoteze riguroase, rezultat al unei încordări îndelungate, rod al inspiraţiei.

Toată viaţa ei a fost ca o ceaţă, stăpânită de tot felul de coşmaruri mistice, de căutări ale lui Dumnezeu, pentru ca până la urmă să-l găsească numai pe diavol.

Trecutul revenea din ce în ce mai rar în amintirile Terezei de cele mai adesea ca un dangăt pierdut de clopot, ca o scânteie răzleaţă dintr-un foc stins, trezind doar regrete tăcute şi o uşoară melancolie.

 

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.