Sentimentul unui sfârșit – Julian Barnes

19642486_1641959059157138_8380062204712852731_n

Autor: Julian Barnes

Naționalitate: britanică

Titlu original: The Sense of an Ending

An apariție: 2012 (2016 și 2017 Editura Nemira)

Gen carte: roman, ficțiune

Număr pagini: 180

Nota mea: 3/5

Primită de la: Editura Nemira

Puteți găsi cartea AICI

PREZENTARE

Tony Webster se îndreaptă spre vârsta a treia. După o căsătorie și un divorț liniștit, după o viață molcomă, departe de senzațiile tari, privește în urmă. Amintirile s-au adunat și se cer deslușite. O scrisoare primită de la un avocat declanșează o incursiune în trecut, într-un tărâm în care nimic nu este limpede. Poveste despre un om care încearcă să se împace cu ce a trăit, cu ce n-a trăit și cu ce crede ca a experimentat, Sentimentul unui sfârșit caută adevăruri și explicații. Dar ele sunt la fel de neclare și de capricioase ca memoria însăși.

PĂREREA MEA

Am primit un exemplar al acestei cărți pentru recenzie de la Editura Nemira și doresc să le mulțumesc pentru acest gest. De Julian Barnes am mai citit până acum Cafe au lait și Zgomotul timpului, două romane care mi-au plăcut destul de mult. În comparație cu cele două, Sentimentul unui sfârșit mi s-a părut un roman mai slab. Nu mă consider o fană a romanelor lui Barnes, dar reprezintă totuși un autor care nu trebuie evitat. Sentimentul unui sfârșit este tot un roman scris tot la persoana I, la fel ca celelalte două amintite.

Iar asta se cheamă viață, nu? Câteva împliniri  și câteva deziluzii. Pentru mine, a fost interesant, deși nu m-aș plânge și nici n-aș fi uimit dacă altora nu li s-ar părea la fel. Poate că, într-un fel, Adrian știa ce face. Nu că mi-ar fi dat prin cap să renunț la propria viață, indiferent din ce motiv, să ne-nțelegem.

Temele cărții pe care Barnes le abordează sunt iubirea, familia, prietenia și mai ales, destinul uman. Titlul este o metaforă sugestivă care are legătură cu ideile și viața personajului masculin principal, Tony Webster. Este o carte destul de complexă și eu nu am citit-o atât de rapid pe cât aș fi vrut deoarece are idei pe care trebuie să le analizezi la modul profund. Nu pot spune că am înțeles atât de bine cartea, poate și pentru că ideile nu se leagă prea mult între ele. Mă așteptam la mai mult de la această carte și mă așteptam să fie un roman mai bine scris decât celelalte două pe care le-am citit până acum.

Nu-ți face iluzii că te poți baza pe un proces liniștitor de declin treptat – viața e mult mai complicată decât atât. Prin urmare, creierul îți mai aruncă firimituri din când în când, ba chiar te vindecă de acele pene familiare de memorie. 

Personajele nu sunt foarte multe și mă așteptam la personaje mai bine construite. Tony Webster are o viață tumultuoasă și pe parcursul romanului prezintă idei și persoane care i-au marcat viața. Primele iubiri, prietenii săi, familia, relația cu soția și fiica sa sunt prezentate într-un mod care parcă nu e destul. Nu mi s-a părut că s-a pus accentul pe ceva anume, ci s-a încercat prezentarea mai multor amănunte care oferă indicii și apoi se trece mai departe. Undeva la jumătatea cărții acțiunea devine un pic mai alertă și paginile se parcurg mai repede. Mai cred și că trebuie să ai o anumită stare pentru acest tip de carte și mult timp la dispoziție. Dacă citești câte un pic din ea și faci pauze de câteva zile, s-ar putea să își piardă carte farmecul. Nu este o carte prost scrisă, ci doar insuficient de bine dezvoltată.

Ce știam despre viață – eu, care trăisem atât de prudent? Care nici nu câștigasem, nici nu pierdusem, ci pur și simplu lăsasem viața să se întâmple?Care avusesem ambiții obișnuite și mă acomodasem mult prea repede cu neîmplinirea lor?

De ce să îl citiți totuși pe Julian Barnes? Pentru că în romanele sale scrise la persoana I găsiți idei care s-ar putea să vi se pară interesante și aveți ce învăța. I-am dat 3/5 steluțe pe goodreads și sincer mi-aș fi dorit să ofer mai multe steluțe. Însă mă așteptam la mai mult din partea acestei cărți. Vă rog să îmi spuneți cum vi s-a părut vouă această carte și în general cărțile lui Julian Barnes. Vă aștept cu păreri. 

 

Ce cărți am primit (16)

Zilele trecute am primit un colet neașteptat de la o editură dragă mie, poate chiar cea mai dragă dintre toate. Acest colet este de la Editura Nemira, care a pus în colețel 3 noutăți literare pe care abia aștept să le citesc! Înainte să vi le prezint, vă rog să îmi spuneți la final dacă le-ați citit, dacă vă tentează sau orice impresie aveți legată de ele. Aceste 3 cărți minunate sunt:

  • Sentimentul unui sfârșit – Julian Barnes (Nu este prima carte de la Barnes pe care eu o voi citi, așa că pot spune că sunt cât de cât familiarizată cu stilul său. Am mai citit Cafe au lait și Zgomotul timpului, care mi-au plăcut. Sunt curioasă să văd despre ce sfârșit este vorba în acest roman.)

 

19642486_1641959059157138_8380062204712852731_n

 

  • Aleasa Dragonului – Naomi Novik (Am auzit despre această carte că este una foarte bună și ce pot să vă zic mai mult decât că abia aștept să văd despre ce este vorba în ea? Spuneți-mi într-un comentariu dacă ați citit-o sau vă tentează.)

 

  • 19657152_1641959342490443_5359570460706599309_n

 

  • Soția plantatorului de ceai – Dina Jefferies (Dintre toate cele 3 cărți aceasta cred că face cel mai mult cu ochiul. E personal ador coperta și încă de când am văzut pe internet imagini cu persoane care citesc cartea, m-am îndrăgostit și mi-am dorit să o citesc. Dacă nu credeți că ale voastre gânduri pot fi citite, aflați că Nemira mi le-a citit foarte bine!)

 

  • 19642769_1641959105823800_247232207978337620_n

 

 

19601036_1641959002490477_4966637860130362640_n

Femeia inventată – Camille Laurens

femeia

Autor: Camille Laurens

Naționalitate: franceză

Titlu original: Celle que vous croyez

An apariție: 2016 (în 2017 la Editura Nemira)

Gen carte: roman, ficțiune, thriller psihologic

Serie: nu

Număr pagini: 200

Nota mea: 4/5

Puteți găsi cartea AICI sau AICI (dacă vă grăbiți primiți o reducere )

Primită de laEditura Nemira

PREZENTARE

Vă numiți Claire, sunteți profesoară, aveți patruzeci și opt de ani și ați divorțat de curând. Pentru a vă urmări iubitul, pe Jo, vă creați un profil fals pe Facebook și deveniți o brunetă singură, de douăzeci și patru de ani. Numai că nu sunteți dumneavoastră în fotografia acestei fete frumoase, dublul fictiv de care se îndrăgostește Christophe – KissChris.

Amețitor joc de oglinzi între real și virtual, Femeia inventată povestește legăturile primejdioase ale unei femei care nu vrea să renunțe la dorință.
 
„Un uimitor rechizitoriu al felului diferit în care sunt tratați femeile și bărbații atunci când îmbătrânesc.” – Libération
 
„Thriller psihologic scris cu mână de maestru, romanul cuprinde o reflecție asupra relațiilor pe care le stabilim în lumea de azi prin intermediul unui ecran.” – Paris Match

PĂREREA MEA

Am primit un exemplar din romanul Femeia inventată pentru recenzie de la Editura Nemira care, nu mai e nevoie să o zic, este una dintre editurile mele preferate. Cartea a apărut în 2017 și face parte din colecția Babel, colecție din care eu dețin mai multe cărți. Aveam oarecum așteptări mari de la carte, dar după ce am citit primele pagini am simțit că s-ar putea să nu fie o carte chiar pe placul meu. Dacă ați ști însă cât de mult am putut să greșesc în privința asta! Orice carte citită ar trebui să fie o lecție pe care noi, cititorii, o învățăm și cred, după atâția ani în care am citit sute de cărți, că orice carte are măcar o parte bună. Este imposibil să citim o carte care să nu ne transmită nimic. Aceste roman nu mi s-a părut o capodoperă, dar este o carte cu un subiect cel puțin interesant.

Numai că nu era un simplu rol, ci ființa mea, care se modela puțin câte puțin, care se recompunea prin iubire – da, cred că acesta este cuvântul, iubire, nu-nseamnă asta să te alienezi prin celălalt, să cazi în celălalt, să nu-ți mai aparții?

Stilul cărții este accesibil, iar asta înseamnă că cele 200 de pagini se citesc foarte repede. Începutul cărții m-a băgat puțin în ceață, pentru că există anumite amănunte care mai mult te derutează. Mai apoi afli mai multe și te lămurești treptat. În linii mari, cartea este despre o femeie pe nume Claire care decide să își facă un cont fals de facebook ca să afle ce face iubitul ei, dar ajunge să comunice cu prietenul acestuia, pe nume Chriss. Până acum nu este poate nimic spectaculos, dar pe măsură ce lecturăm cartea, descoperim mai multe puncte de vedere, inclusiv ale psihologului cu care a purtat nenumărate discuții, dar și ale altor personaje. Cert este că la finalul cărții mi-am pus evidenta întrebare: “Până la urmă care e adevărul? Cine era Claire cu adevărat??” Tema cărții este în mare parte psihologică și urmărește viața acestei femei, Claire,  care își crează o identitate falsă, fapt arătat și de titlul neobișnuit. (mai mult…)

Ce cărți am primit (6)

Anul 2017 începe cu vești bune și spun asta pentru că am primit de la noul colaborator al blogului un colet cu 6 cărți minunate. Acest nou colaborator este anticariatul online printrecarti.ro, un site unde găsiți cărți în stare foarte bună sau chiar noi la prețuri incredibile. Vreau să le mulțumesc și în continuare vreau să vă prezint cele  6 cărți sunt:

15936641_1905587329671024_4259277295276701019_o

  • Rătăcit în casa oglinzilor – John Barth (nu am mai citit nimic de acest autor, dar m-au atras titlul și coperta, așa că vreau să văd despre ce e vorba)

(mai mult…)