Agnes Grey – Anne Bronte

15591536_1426283717391341_3670702403769374320_o

Autor: Anne Bronte

Naționalitate: britanică

An apariție: 1847

Titlu original: Agnes Grey

Gen carte: roman de dragoste, social

Număr pagini: 200

Nota mea: 5/5

Primită de la: Librăria online Târgul Cărții.ro

Puteți găsi cartea AICI ( în limita stocului disponibil)

PREZENTARE

„Agnes Grey este „narațiunea în proza desăvârșită a literaturii engleze. […] Dacă Anne Brontë ar mai fi trăit încă zece ani, ea ar fi ajuns sa ocupe un loc alături de Jane Austen sau poate chiar mai sus. […] Agnes Grey este o narațiune simplă și frumoasă ca o rochie de muselină, […] singura poveste din literatura engleză în care stilul, personajele și subiectul sunt în deplină armonie.“ – George Moore

„Agnes Grey mi se pare incredibil de modernă. Aproape nimic nu pare să se întâmple. Rezultatul este ca toate umilințele vieții unei guvernante, precum și năzuințele și resentimentele care o macină pe eroină capătă dimensiuni copleșitoare. Ele au o încărcătură la fel de puternică precum toate aventurile de roman gotic ale lui Charlotte și Emily. […] Despre Anne se crede, îndeobște, că este cea mai de pe urmă dintre surorile Brontë. Dar Agnes Grey este o capodoperă.“ – Victoria Glening, Daily Telegraph

PĂREREA MEA

Iubesc literatura clasică încă din liceu și mereu va fi preferata mea. Pe surorile Bronte le-am descoperit abia în facultate, când am citit Jane Eyre (scrisă de Charlotte Bronte) și La răscruce de vânturi ( scrisă de Emily Bronte). Toate cele trei surori au un stil minunat, iar de Anne Bronte am mai citit doar Necunoscuta de la Wildfell Hall care mi-a plăcut destul de mult.

Am primit cartea Agnes Grey de la Târgul Cărții.ro și am fost extrem de nerăbdătoare să o citesc cât mai repede. Este un roman clasic de 200 de pagini pe care l-am citit în vreo 3 zile și singurul regret pe care îl am este că a fost atât de scurtă. Temele cărții sunt iubirea și relațiile sociale, iar titlul se referă la personajul feminin principal, tânăra guvernantă Agnes Grey.

Dar dacă vreun părinte ar reține câte un sfat folositor, ori o biată guvernantă ar trage cel mai ic folos, voi fi cu prisosință răsplătită pentru toate amărăciunile mele. 

Conflictul cărții nu este unul foarte dezvoltat, ci se pune accentul mai mult pe viața lui Agnes și pe activitatea acesteia ca guvernantă. Această ocupație era foarte la modă în secolul al IX-lea și implică lecții particulare cu elevii și supraveghere strictă. Stilul cărții este unul foarte atractiv și față de multe romane clasice greu de citit și înțeles, acesta este cu totul altfel.

Avem o înclinare firească să iubim ceea ce ne face plăcere și ce e mai frumos decât un chip frumos. O fetiță iubește o pasăre. De ce? Pentru că e o viețuitoare, trăiește și simte, este neputincioasă și neajutorată?

Personajele sunt numeroase, iar personajul meu preferat este Agnes, cum este și de așteptat. Autoarea subliniază moralitatea acestui personaj și comportamentul său în contrast puternic cu alte personaje, cum ar fi Rosalie sau Matilda Murray. Nu doar că multe dintre personajele cărții mi-au fost antipatice, dar acestea m-au determinat să o îndrăgesc și mai tare pe Agnes. Deși viața fetei este plină de lipsuri și trece prin multe, destinul nu o ocolește și îi rezervă și surprize. Finalul cărții mi s-a părut parcă prea brusc, dar mi-a plăcut. (mai mult…)

Necunoscuta de la Wildfell Hall – Anne Bronte

wildfell

Autor: Anne Bronte

Naționalitate: britanică

Titlu original: The Tenant of Wildfell Hall

An apariție: 1848

Gen carte: roman clasic, de dragoste

Număr de pagini: 540

Nota mea: 5/5

PREZENTARE

„Atât de limpede îmi dau seama de aceste lucruri, încât, chiar dacă l-aş revedea şi dacă el şi-ar mai aminti de mine şi m-ar mai iubi (ceea ce, vai! e prea puţin probabil, când ne gândim în ce lume se învârte şi de cine e înconjurat) şi dacă m-ar cere de nevastă, sunt hotărâtă să nu consimt până ce nu voi şti cu siguranţă care din cele doua păreri despre el este mai aproape de adevăr: a mătuşii sau a mea. Pentru că dacă a mea e complet greşită, înseamna că nu pe el îl iubesc, ci pur şi simplu o plăsmuire a închipuirii mele. Dar cred ca nu e greşită – nu, nu, există ceva tainic, un instinct ascuns care mă asigură că am dreptate. El are un fond bun; şi ce încântare să-l dezvălui! Dacă s-a rătăcit, ce fericire să-l poţi aduce pe calea cea dreaptă! Dacă acum e expus influenţei dăunătoare a unor prieteni ticăloşi care-l pot corupe, ce glorie va fi să-l izbăvesc de ei! O! Măcar de-aş putea să cred că cerul mi-a încredinţat această misiune!“

PĂREREA MEA

Nefiind la fel de apreciată ca surorile sale, Emily și Charlotte Bronte, Anne Bronte a scris doar două romane extrem de frumoase și interesante: Necunoscuta de la Wildfell Hall și Agnes Grey. Până acum nu l-am citit decât pe primul, dar am de gând ca în viitorul apropiat să îl citesc și pe celălalt.

Primisem această carte acum 3 ani de la o prietenă veche și nu știu de ce, am tot amânat să o citesc. Eram atrasă de copertă, de titlu, numele autoarei îmi era cunoscut, dar ceva îmi spunea să amân lectura pentru o perioadă în care voi avea starea necesară ca să o citesc și să o înțeleg.

–  Bine, dar dumneata afirmi că virtutea nu înflorește decât udată cu fierea ademenitoare a ispitei; și ești de părere că o femeie trebuie expusă cât mai puțin ispitei și ferită cât mai mult de cunoașterea păcatelor sau a oricărui alt lucru legat de ea.

Stilul cărții este destul de accesibil, dar pentru că este scrisă în limbajul secolului al XIX-lea, s-ar putea să o citiți puțin mai greu. Deși are 540 de pagini (în format carte mic, editura Lira) și am citit-o în aproape o săptămână, nu a durat atât pentru că nu îmi plăcea, ci pentru că am avut o perioadă aglomerată la serviciu și lipsită de energie. Așa că am citit când și cum am apucat.

Este o carte frumoasă care, după cum ne dăm seama din titlu, în centrul acțiunii stă necunoscuta de la Wildfell Hall, o femeie aparent văduvă care sosește într-o comunitate cu locuitori plini de prejudecăți și care ascunde până la finalul cărții un secret teribil.

Romanul este structurat în 52 de scurte capitole și este scris sub forma unor epistole trimise de Gilbert Markham către cel mai bun prieten al său. Gilbert îi povestește acestuia detalii despre misterioasa doamnă Graham, despre copilașul acesteia, despre sentimentele sale legate de ea, despre reacția celorlalți locuitori vizavi de prezența doamnei, etc. În a doua parte a cărții, necunoscuta îi oferă lui Gilbert jurnalul său intim în care povestește despre ultimii ani din viața sa și despre problemele și necazurile prin care a trecut. (mai mult…)