Autor: Mihail Drumeș
Naționalitate: română
An apariție: 1936
Nota mea: 5/5
Invitație la vals este un roman pe care l-am citit acum vreo 4-5 ani și l-am recitit de curând. Cum mi s-a mai întâmplat și în cazul altor cărți recitite nu de mult timp, am perceput altfel cartea. Dacă la prima lectura aveam 20 de ani, acum am văzut cartea cu ochi mult mai maturi și am înțeles aspecte care mi-au scăpat prima dată.
În orice caz numai dragostea şi creaţia fac viaţa vrednică de a fi trăită şi, totodată, de a fi părăsită fără regret.
Cred cu tărie acum că sunt cărți care corespund unei anumite vârste, care trebuie citite prima dată în adolescență și nu la începutul maturității. Altfel riști să pierzi aspecte care sunt deosebit de importante.
Ca să rezum pe scurt subiectul cărții, aflați că în prim-planul acțiunii se află tânărul Tudor Petrican și Mihaela, o domnișoară enigmatică care îi va fura din start inima cuceritorului student la Drept. Cei doi trăiesc o frumoasă poveste de dragoste cu un final….neașteptat. Vroiam să folosesc un alt termen, dar m-am gândit că dacă vă spun finalul, nu veți mai fi curioși să citiți cartea. Tudor este un personaj complex, viața sa este complicată și destinul său la fel.
Iubirea e nesaţioasă, de un egoism sălbatic, vrea să-i sacrifici tot fără să-i ceri nimic în shimb, mulţumindu-te doar cu ceea ce-ţi oferă. Eu am vrut totul de la tine pentru că-ţi dădusem totul şi oricum ceva mai bun decât mine nu puteam eu să-ţi dau. De aici a pornit greşeala, de la acest schimb în aparenţă just. Dar ce experienţă aveam eu, de unde să ştiu eu că iubirea dintre două fiinţe nu e niciodată egală, că balanţa atârnă când într-o parte, când într-alta, după variabile de care foarte greu ne dăm seama. În cazul nostru balanţa atârna în favoara ta. Lanţurile cu care mă încătuşai erau mult mai puternice decât ale mele.
Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu
Naționalitate: română
Gen carte: ficțiune, mister, roman polițist
An apariție: 2007
Nota mea: 5/5
Alte cărți de aceeași autoare: Cianură pentru un surâs, 320 de pisici negre , Bună seara, Melania , Anonima de miercuri
PREZENTARE
Apoi, dintr-o dată, pentru câteva clipe avu senzația că e singur. Umbra neagră nu i se mai încurca în picioare, nu-i mai ardea tălpile. Nu-i mai simțea răsuflarea fierbinte în ceafă. Și începu să râdă. Un hohot demențial, ce se prelingea pe zidurile oarbe.
Umbra se lipi de copac. Revolverul strălucea rece, în întuneric. Fixă amortizorul și ridică brațul. Silueta lui Pascu se frânse brusc, prăbușindu-se pe trotuar.
PĂREREA MEA
Toate cărțile citite de mine până acum ce aparțin Rodicăi Ojog-Brașoveanu mi-au lăsat în suflet o senzație de nedescris. Imagini clare, mult suspans, personaje care te îndeamnă să ți le imaginezi în mii de ipostaze. Scene sau replici amuzante care te fac sa nu mai lași cartea din mână. Așa scrie Rodica Ojog-Brașoveanu. Simplu, frumos și atractiv. Să mai zic ca mai am peste 20 de cărți ale sale ce așteaptă să fie citite?
Revenind la romanul despre care vroiam să vă vorbesc, Omul de la capătul firului, aflați că este un roman ușurel și cu un stil simpatic. Personajul principal este maiorul Minerva Tutovan, fostă profesoară de matematică care are o inteligență și un spirit de observație extrem de ascuțite. Ea și locotenentul Dobrescu, fost elev al său, formează un cuplu de investigații abil și cu un farmec aparte.
Vă spun de pe acum că, dacă veți citi romanul, nici prin gând nu vă va trece cine este adevăratul impostor și cine i-a ucis pe cei trei falși ingineri. Multe dintre personajele cărții nu au decât un rol de umplutură, deși la început ni se lasă impresia că joacă un rol extrem de important.Finalul este neașteptat și te lasă cu ideea că dacă ar fi să mai citești o dată cartea, chiar ai citi-o.
De ce? Pentru că mie, cel puțin, au fost indicii care mi-au scăpat și la un moment dat acțiunea devenise prea alertă, iar detaliile într-un număr din ce în ce mai mare.Este o carte de suspans, excelentă într-o după amiază de duminică, ultima din luna noiembrie 2014. Recomand să citiți cartea și să reveniți cu o părere!
CITATE
Cadavrul zăcea nemişcat pe trotuar aşa cum îl surprinsese moartea. Minerva Tutovan străpunse cordonul de poliţişti care asigura ordinea şi îngenunche lângă victimă. Un om tânăr, în jur de 30 de ani, cu figură oacheşă.
Autor: Lisa Kleypas
Naționalitate: americană
Titlu original: Devil in Winter
An apariție: 2006
Nota mea: 4/5
PREZENTARE
Evangeline Jenner cea timida este pe cale să devină foarte bogată, odată ce va intra în posesia moștenirii. Dar mai întâi trebuie să scape din ghearele rudelor ei lipsite de scrupule. Evie îl abordează pe vicontele Sebastian Vincent și îi face o propunere șocantă: căsătoria.
PĂREREA MEA
Este vorba despre un roman de dragoste care începe cu o scenă care pe mine m-a intrigat cumplit. Evangeline îi cere lui Sebastian St. Vincent să o ia de soție, în ideea de a scăpa de rudele sale. Evie Jenner este o tânără timidă, orfană de mama, cu un tată bolnav grav de ftizie și care duce o existenta sumbră alături de rudele sale abuzive. Și ca să vedeți până unde poate împinge disperarea un om, Evie merge la Sebastian să-i propună o căsătorie avantajoasă pentru amândoi. Aici am fost foarte intrigată, gândindu-mă că bărbatul, holtei cuceritor și cunoscut pentru priceperea sa în a alerga după fuste, nu o va putea face niciodată fericită pe tânăra Jenner. Și dacă începutul cărții mi s-a părut intrigant, finalul este șocant cu adevărat și m-a luat pe nepregătite. (mai mult…)
Autor: Nicholas Sparks
Naționalitate: americană
An apariție: 1996
Nota mea: 5/5
Prima carte a lui Nicholas Sparks care m-a cucerit iremediabil. Anul trecut am văzut filmul care are la bază această carte, poartă numele de The Notebook. Jurnalul unei iubiri este un roman de dragoste și este inspirat din realitate. Trebuie să vă spun că este un roman siropos ce are în centru doi tineri îndrăgostiți: Allie și Noah. După 14 ani de despărțire, cei doi se reîntâlnesc și se îndrăgostesc și mai tare unul de celălalt. Întrebarea care se pune este: vor rămâne de data asta cei doi împreună? Pe cine va alege Allie dintre Noah și Lon?
Finalul cărții m-a surprins și cred că mă așteptam la orice altceva. Tot ce pot să vă spun este că cei doi trăiesc o poveste de dragoste unică pe care mulți dintre noi o visează. Sau, de ce nu, chiar o trăiesc! Îmi plac romanele de dragoste, sunt o romantică de felul meu și îmi place să mă pierd în pagini încărcate de magie și sensibilitate.
De ce aș recomanda această carte? Pentru că este ușor de citit, captivată și nu o poți lăsa din mână până la final. Eu, cel puțin, nu am putut! Este o poveste despre viață, ambiție, dragoste adevărată și alegeri decisive. Este un roman al sufletului răvășit de iubire și vise, și da, un jurnal al unei frumoase iubiri. Abia aștept să mai citesc și alte cărți ale autorului, mai ales Nopți în Rodanthe, Dragă John și Mesaj de departe. Așa că dacă vreți să citiți o carte captivantă, v-o recomand!
CITATE
Ne plimbăm şi soarele se afundă din ce în ce mai mult la orizont. Cu timpul, strălucirea argintie este singura rămăşiţă a zilei şi încă mai vorbim despre poezie. E cu totul fascinată de romantism.
Deşi Biblia spune că omul poate trăi până la o sută douăzeci de ani, eu nu vreau şi nu cred că trupul meu ar suporta, chiar dacă eu aş mai duce-o o vreme. Se năruie, pe rând moare câte o părticică din el, într-o eroziune constantă a interiorului, dar şi a încheieturilor. Mâinile mi-au devenit nefolositoare, rinichii au început să mă lase şi ei, iar pulsul îmi scade de la lună la lună. Mai rău, am cancer, de data asta, de prostată.
Viaţa mea? Nu-i uşor de explicat. N-a fost atât de fantastică şi de spectaculoasă pe cât m-aş fi aşteptat eu, dar nici n-am stat degeaba ca un popândău. Cred că a semănat foarte mult cu jocurile mecanice: destul de stabilă, cu mai multe urcuşuri decât coborâşuri, iar de-a lungul timpului a tins să devină înfloritoare. O afacere bună, o afacere norocoasă şi am aflat că nu mulţi pot spune asta despre viaţa lor.
Autor: D. H. Lawrence
Naționalitate: britanică
Nota mea: 4/5
Alte cărți: Amantul doamnei Chatterley, Fii si indrăgostiți, Fata pierdută
Cu scriitorul englez D. H. Lawrence am făcut cunoștință în facultate, când am citit Fii și îndrăgostiți, Amantul doamnei Chatterley și Fata pierdută. Dintre toate cele trei cărți, cel mai mult mi-a plăcut cea de a doua dintre ele. Și asta pentru că mi s-a părut mult mai bine construită decât celelalte două. Păunul alb am comandat-o de la Emag (în colaborare cu Libris) acum câteva luni, când doream să mai cumpăr câteva cărți pentru biblioteca mea. Am găsit-o la reduceri și am cumpărat-o.
Ce pot să vă spun despre carte? Este un roman scris în stilul specific lui Lawrence: personaje multe și detaliat conturate, descrieri din natură ample și multă, multă sensibilitate transpusă în fiecare rând al cărții. Romanul prezintă adevărate povești de viață, povești de dragoste și o perfectă armonie între om și natură. Tinerii din roman (Cyril, George, Lettie, Emily si Leslie) iubesc natura, viața, munca în mijlocul naturii și păstrează tabieturi specifice Angliei. Ceaiul este servit în fiecare după amiază cu strictețe, iar vecinii sau rudele își fac vizite. Lettie este finețea întruchipată și delicată care oscilează între două iubiri: cea pentru George și cea pentru Leslie. Alegerea sa finală nu este cea mai fericită, provocând în același timp o suferință de nedescris mai multor personaje.
Romanul vorbește despre alegerile omului, despre speranță, vise, dar și despre dezamăgiri. Dacă veți avea răbdare să citiți cartea, veți observa că prezintă niște idei interesante. Păunul alb este un simbol interpretabil. Cum l-ați putea voi explica?