Fata cu toate darurile – M. R. Carey (recenzie)

Autor: M. R. Carey

Naționalitate: britanică

Titlu original: The Girl With All The Gifts

An apariție: 2014 (în 2016 la Editura Nemira)

Gen carte: roman, ficțiune, thriller, distopie

Serie: nu

Număr pagini: 412

Nota mea: 5/5

PREZENTARE

Plin de emoție și captivant de la prima pagina pana la final, Fata cu toate darurile este cel mai puternic thriller distopic pe care îl veți citi anul acesta.

Melanie este o fata foarte speciala. Dr. Caldwell o numește „micul nostru geniu“.

În fiecare dimineață, Melanie așteaptă cuminte în propria celula să fie luată și dusă la clasa ei. Atunci când Sergentul Parks vine după ea, arma lui este întotdeauna încărcată și îndreptată spre ea cât timp doi dintre oamenii lui o imobilizează într-un scaun special. Ea nu crede ca oamenii o plac prea mult. Glumește cu ei ca nu ii musca, dar ei nu rad deloc.

Melanie iubește școala. Adora să învețe despre adunări și silabe și despre lumea care exista în afara clasei și a celulelor în care trăiesc copiii. Câteodată ea ii povestește învățătoarei favorite toate visurile pe care le are pentru când va creste mare și va explora lumea. Melanie nu știe de ce asta o întristează atât de mult pe domnișoara Justineau.

„Cel mai bun roman pe care l-am citit tot anul. Un thriller distopic cu o inima reala, sângerândă. Recomand. Recomand. Recomand.“

PĂREREA MEA

Mă tot gândesc de câteva zile cum să încep această recenzie, pentru că s-ar putea să nu pot scrie atât de bine despre această carte încât să înțelegeți despre ce e vorba. Sau să nu îmi pot prezenta atât de bine impresiile. Am primit un exemplar de la Editura Nemira și aveam așteptări ridicate de la această carte, deoarece mai peste tot am citit numai impresii pozitive. Multe despre subiectul cărții nu știam, dar eram sigură că va fi o carte pe care nu o poți lăsa din mână.

 Așteptările mele nu au fost înșelate și am citit-o în 2 zile, iar faptul că eram încă în vacanță m-a avantajat enorm. Cartea este un thriller distopic cu o acțiune extrem de bine pusă la punct și alertă. Tema cărții este una fantastică, iar titlul ne prezintă unul dintre personaje, pe Melanie, care are niște aptitudini speciale. Într-o societate distrusă de un virus puternic, flămânzii (un fel de zombie) sunt cei care extermină și distrug omenirea. În urma unui experiment la care participă o adevărată echipă, se descoperă că unele persoane atacate de virus sunt mai rezistente și nu se vor transforma ca majoritatea, ci își vor păstra gândirea sau reflexele.

Stilul cărții este accesibil, am citit-o repede și toată acțiunea te prinde încă de la prima pagină. Personajele sunt numeroase, iar unele dintre ele mi-au plăcut mult. Prima dată am admirat-o pe Melanie, o fetiță-flămând demnă de toată lauda: este inteligentă și empatizează foarte bine cu cei din jur. Un alt personaj care mi-a plăcut este Helen Justineau, profesoara care îi învață pe elevi diferite chestii și îi ajută să își dezvolte inteligența. De Sergentul Parks nu prea mi-a plăcut la început, dar apoi mi-am schimbat părerea despre el. Pe doamna doctor Caldwell am antipatizat-o cam tot romanul. De ce spun toate astea, veți afla atunci când citiți romanul.

Nu vreau să dezvălui prea multe din acțiunea complexă a cărții, ci doar să vă mai spun că merită citită. De multe ori cărțile mult prea lăudate nu sunt pe măsura așteptărilor mele, dar nu este cazul aici. Este un roman bun care prezintă o societate aflată în plin colaps, aproape de sfârșitul lumii.

Finalul cărții a fost interesant și imprevizibil pentru mine. Dacă v-aș spune la ce mă așteptam de fapt, aș dezvălui ce s-a întâmplat de fapt. Așa că mă abțin deja. Nu vreau să închei recenzia fără să menționez o altă distopie citită în 2016 care mi-a plăcut mult și care aparține unei scriitoare românce. Este vorba despre Zona Zero, cartea Laviniei Călina, a cărei recenzie o puteți citi AICI.

Recomand cartea iubitorilor de romane fantastice și celor care vor să citească un thriller distopic interesant. Credeți-mă că va merita. Mulțumesc Editurii Nemira, editura mea preferată, și vă aștept cu păreri despre acest roman!

CITATE

Flămânzii oscilează între două stări. Cea mai mare parte a timpului stau încremeniți, de parcă nu o să mai meargă niciodată. Și deodată simt mirosul prăzii, o aud sau o zăresc și atunci o rup la fugă.

Specia asta nu este una normală, ci o formă mutantă, iar dezvoltarea ei este aleatorie. Însă, mai devreme sau mai târziu, va avea lor evenimentul declanșator – oricare ar fi acela.

Va trebui să aleagă între mărturisire și eschivare, dar orice ar alege probabil că ar împinge-o peste marginea prăpastiei.