Autor: Stephen King
Naționalitate: americană
An apariție: 1981 (2022, la Editura Nemira)
Titlu original: Cujo
Nota mea: 4/5
Nota Goodreads: 3.81
Număr pagini: 435
Gen carte: horror, thriller psihologic
Stephen King este considerat regele genului horror și a scris peste 60 de romane și sute de povestiri. Prin anii ’70-’80 a scris sub pseudonimul Richard Bachman și este scriitorul cu cele mai multe adaptări cinematografice și televizate. De la Stephen King am citit până acum Salem’s Lot, Carrie, Mr. Mercedes, Cimitirul animalelor, O mâna de oase și Misery. Dintre toate acestea, preferata mea este Cimitirul animalelor. Mi s-a părut o carte bine construită și care are mult suspans. Interesant este faptul că King nu își amintește cum a scris romanul Cujo (în acea perioadă a anilor ’80, scriitorul se lupta cu dependența de alcool și droguri).
Am ales să citesc acest roman din pură întâmplare. Îl aveam pe kindle și m-am gândit să citesc câteva pagini și să văd dacă mă prinde. Și m-a captivat instant. Structura cărții este atipică, deoarece nu este împărțită în capitole clasice, iar locul acțiunii este Castle Rock, orașul fictiv preferat de scriitor din statul Maine.
Cujo – transformarea dintr-un prieten loial într-o mașinărie de ucis
Titlul este reprezentat de numele unui câine Saint Bernard de talie mare (avea 90 de kilograme), Cujo, extrem de blând, iubitor și loial, care aparține familiei Camber (un mecanic auto de la periferia orașului). Într-o zi, urmărește un iepure într-o peșteră calcaroasă și este mușcat de nas de un liliac infectat cu rabie (turbare). King descrie genial și dureros transformarea lentă a câinelui: febra, durerea cruntă din capul lui, halucinațiile sonore și, în final, nebunia și agresivitatea incontrolabilă care îl transformă dintr-un animal de companie într-o mașinărie de ucis.
În paralel, facem cunoștință cu familia Trenton: Donna, soțul ei, Vic și băiețelul lor de patru ani, Tad. Relația lor este pusă la încercare după ce Vic descoperă că Donna a avut o aventură. În același timp, compania de publicitate a lui Vic trece printr-o criză puternică , forțându-l pe acesta să plece din oraș pentru câteva zile pentru a salva afacerea.
Rămasă singură cu băiețelul, Donna observă că mașina lor veche (un Ford Pinto) are probleme la alternator. Ea decide să meargă la singurul mecanic disponibil din zonă: Joe Camber. Când Donna și Tad ajung la ferma izolată a mecanicului, curtea este pustie. Ce s-a întâmplat însă cu Camber? În momentul în care Donna vrea să coboare, alternatorul mașinii cedează complet, iar Cujo, plin de spume la gură, își face apariția. Iar de atunci începe adevărata nebunie. Așadar, monstrul nu este unul supranatural, ci unul cât se poate de real.
Finalul a fost neașteptat și am înțeles că este diferit față de cel din ecranizare. Am de gând să văd la un moment dat și filmul, despre care am înțeles că este destul de intens și înfricoșător. Și cartea este, însă acum depinde dacă tolerați scenele intense de suspans. Este de o tensiune psihologică dusă uneori la extrem.
Cu toate acestea, pe mine m-a ținut cu sufletul la gură și mi-a plăcut neașteptat de mult. Vă recomand să citiți cartea (mai ales dacă nu sunteți firi foarte sensibile) și să reveniți cu o părere. Pentru mine este o carte preferată de la King, după Cimitirul animalelor.