Currently Browsing: Carte pentru copii

Fetița căreia nu îi plăcea numele său – Elif Shafak (recenzie)

Autor: Elif Shafak

Naționalitate: turcă

An apariție: 2014  (2016  la editura Polirom)

Gen carte: ficțiune, fantasy, carte pentru copii

Titlu original: Sakız Sardunya

Număr pagini:  152

Nota goodreads: 3.62

Nota mea: 4/5

DESCRIERE

N-o cheamă nici Violeta, nici Lăcrămioara, nici Camelia. Cât e ea de inteligentă, de curajoasă și de plină de imaginație, se împiedică și se întristează mereu de un singur lucru: numele său, care nu-i place nici în ruptul capului. Părinții ei i-au dat un nume tare ciudat: Sakız Sardunya, adică Mușcata Curgătoare, o floare care n-are altă treabă decât să atragă păsările colibri. Fetița nu are frați sau surori, iar prietenii ei cei mai buni sunt cărțile, singurele care nu râd de numele asta curios. Numai că nici ele, cărțile, nu-s prea fericite pe lume: printre atâtea jocuri video și desene animate de la televizor, copiii au uitat să mai asculte și să mai inventeze povești, așa că tărâmul lor fermecat e în primejdie.
Mușcata Curgătoare e tare speriată: doar n-o să fie ea singura în stare să-l salveze, nu?

PĂREREA MEA

Elif Shafak este o scriitoare de origine turcă care a scris până acum 17 cărți, dintre care 11 romane. Fetița căreia nu-i plăcea numele său a apărut la noi în 2016, la editura Polirom, în Colecția Junior.Temele cărții sunt copilăria, familia, imaginația, cărțile, fantasticul. Titlul se referă la personajul femini principal, o fetiță pe nume Sakiz Sardunyia, care își ura numele ciudat (mușcată curgătoare). Fetița este o mare iubitoare de cărți, animale și jocuri și are o imaginație ieșită din comun. Am uitat să  menționez că este prima carte de la Shafak pe care eu o citesc și că am de gând curând să adaug pe lista mea și Bastarda Istanbulului, Onoare și Cele patruzeci de legi ale iubirii. 

Stilul cărții este accesibil și cred că poate fi citită atât de copii de vârste fragede (7-8 ani), cât și de adulți de diferite vârste. Totul este să vă placă poveștile pentru copii și să fiți atrași de stilul cărții. Cartea este destul de scurtă (152 pagini) și se poate citi lejer în 2-3 ore. Eu am citit-o însă în 2 zile, deoarece m-am confruntat în acea perioadă cu o stare mai ciudată și mai puțin chef de citit.

Revenind la cartea noastră, trebuie să știți că fetița este mereu ironizată de copiii de la școală, așa că salvarea sa este reprezentată de imaginația neobișnuită pe care o are. Singură la părinți și curioasă din fire, Sakiz obișnuiește să pună multe întrebări, dar cei mari nu au timp pentru ea sau nu îi acordă atenție. (mai mult…)