Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu
Naționalitate: română
An apariție: 1974
Nota mea: 5/5
Tip carte: roman polițist
De Rodica Ojog-Brașoveanu, nu mai e nevoie să vă spun deja, am citit multe cărți și mereu sunt nerăbdătoare să mai citesc câte un roman de al său. Și asta pentru că îmi place mult cum scrie și mereu reușește să mă țină în priză și cu sufletul la gură. Personajul principal al cărții este maiorul Minerva Tutovan, fostă profesoară de matematică, poreclită și Samuraiul. Este o femeie dură, extrem de inteligentă, verticală și care reușește întotdeauna să deslușească mistere imposibil de rezolvat. O admir pentru simțul acut de observație și pentru viclenia de care dă dovadă întotdeauna.
Minerva îşi măsură contrariată subalternul:
— Ia ascultă, Dobrescule! Vorbeşti ca să nu adormi? S-a stricat ceasul, s-a spart scrumiera… Chiar aşa stând lucrurile, s-ar fi folosit, până una alta, de o farfurie sau de o cutie de conserve goală, nu ar fi înşirat toată mizeria asta pe mobile. Hm! Totdeauna, dar totdeauna am considerat că elogiile nu sunt pedagogice. Amănuntul însă mai denotă şi altceva. Ce anume, Dobrescule? Dar mai repede, văd că-ţi place să stai la taclale.
Minerva Tutovan apare în 7 dintre cărțile Rodicăi Ojog-Brașoveanu, iar eu am citit până acum doar trei dintre ele, Spionaj la mănăstire, Plan diabolic și Minerva se dezlănțuie. Personajele ultimei cărți sunt numeroase, iar acțiunea destul de complicată. Mi-a plăcut foarte mult atmosfera de mister al romanului, dar și schimbul de replici între suspecții unor crime. La baza romanului stă un secret, iar Minerva își ia răspunderea de a-l rezolva cât mai repede. Într-un han se află mai mulți oaspeți, printre care și Minerva deghizată. Totul este bine și frumos, până unul dintre personaje este ucis, iar altele sunt atacate din senin…
— A! Mi-am amintit! Acum mi-am amintit! Omul ăsta locuieşte într‑un bloc pe Bulevardul Ana Ipătescu. Am acolo o prietenă, Felicia, pe care o vizitez din când în când. Uşa la lift se deschide cu cheia sau cu o monedă de 15 bani. N-aveam mărunt, aşa că am aşteptat să mai urce cineva. Am urcat cu el. Cele câteva secunde cât am rămas singuri în ascensor mi s-au părut un veac. S-a uitat în treacăt la mine şi nu ştiu de ce m-a cuprins panica. Abia când a coborât am răsuflat uşurată.
Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu
Naționalitate: română
An apariție: 2008
Nota mea: 4/5
Sunt o fană a romanelor polițiste scrise de Rodica Ojog-Brașoveanu și am citit multe din romanele sale. Acest roman însă, a fost cam greu de digerat. De ce? Acțiunea cărții este la fel de interesantă, scriitoarea păstrează și aici o nota puternică de umor, dar substratul istoric mi-a făcut pur și simplu nervii ferfeniță.
Limbajul vechi, o groază de arhaisme, exprimarea specifică unei perioade istorice îndepărtate, multe personaje istorice și evenimente consemnate în istoria românească și nu numai. Așa aș putea eu caracteriza acest roman istoric care are și o undă de mister. Logofătul Andronic este cel mai interesant personaj al romanului și cel în jurul căruia se concentrează mare parte din acțiune. Pe de alta parte, trebuie să menționez și povestea de dragoste interzisă dintre Gheorghiță și Smaragda, personaje care luptă mult pentru dragostea lor.
La Andronici acasă se afla însă doar jupâneasa Irina care se uita chiondorâş la prietenia feciorului său cu Fărcăşan cel tânăr. Bezmetic fusese, ce‑i drept, şi părintele lui Ionită, boier Zaharia, dar dacă cela sărea doar casa, Ioniţă opintea asupra Turnului Colţei.
Brâncoveanu, Cantacuzino și alte fețe istorice de seamă apar treptat pe scena romanului nostru și cui îi place istoria, chiar îi recomand această carte. Istoria a fost pentru mine mereu un domeniu în care nu am excelat, asta din cauză că nu am memoria anilor și numelor. Și când am citit acest roman, am fost puțin în ceață din cauza prezentării unor evenimente istorice despre care nu mai știu sau nu am știut niciodată mare lucru. (mai mult…)
Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu
Naționalitate: română
An apariție: 2006
Nota mea: 4/5
Am citit multe cărți ale acestei autoare, toate m-au fascinat, însă aceasta parcă nu a mai fost pe măsura așteptărilor mele. Este un roman de spionaj încărcat de nuanțe istorice (Hitler) care are multe personaje, iar acțiunea cărții este destul de complicată. Atât de complicată, încât sunt amănunte ale cărții pe care nu le-am înțeles. Poate și pentru că istoria Germaniei nu m-a interesat prea mult niciodată și sunt detalii istorice pe care nu le cunosc. Este totuși de admirat faptul că autoarea s-a documentat îndelung înainte de a da viață acestui roman destul de interesant.
— Fleacuri în aparenţă, dar, în ansamblu, pline de semnificaţie. Începu să râdă: Sunt şi cretini, nenorociţii! De pildă, de ieri am constatat că-mi vine alt zarzavagiu. Că mutra-i de canalie, n-ar fi nimic, dar ai pomenit “oltean” blond, cu ochi albaştri şi ceafă rasă?
Elvira Manu este unul dintre personajele feminine principale ale cărții și este un fel de zeiță a lumii bune, femeia care are lumea la picioare și are parte de tot ce își dorește. Lumea de mahala apare și în acest roman și scriitoarea nu ezită în romanele sale să introducă și o undă de ironie față de personajele sale. Dialogul și descrierile sunt cât se poate de complexe, iar personajele au personalitate și vor cu orice preț să placă cititorului. Personajul meu preferat rămâne Elvira Manu, femeia puternică care ascunde mereu câte un secret incredibil. (mai mult…)
Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu
Naționalitate: română
An apariție: 2008 (la Nemira)
Nota mea: 5/5
Răzbunarea sluților nu este primul roman al Rodicăi Ojog-Bașoveanu pe care eu îl citesc, așa că eram destul de acomodată cu stilul scriitoarei. Cu toate acestea, nu mă așteptam la o poveste atât de complexă, la personaje atât de bine conturate și la un conflict atât de amplu. Nu am avut mult timp pentru citit în ultima vreme și am citit acest roman în aproximativ o săptămână.
Când Patrick — în acte Petru Sârbu — intrase în viaţa doamnei Clotilda Martinescu — avea deja experienţa, mentalitatea, statura fizică şi morală, într‑un cuvânt, statutul gigolo‑ului perfect al deceniului 90: înalt, atletic, impecabil în orice moment al zilei şi cu o figură bărbătească pe care numai un observator extrem de ager ar fi detectat primele semne, sensibile încă, ale unei dulcegării murdare ce‑şi pune inevitabil amprenta pe chipul profesioniştilor. În totul, frumos de rupea inimi, simpatic şi veşnic binedispus. Avea douăzeci şi cinci de ani, iar Clotilda împlinise şaizeci în aceeaşi vară.
Cum ar fi să vă recomand o carte care are tot felul de intrigi și în care personajele complotează să se omoare între ele? Căsătoria din interes, complicitatea la crimă și crima cu sânge rece sunt câteva elemente care ar putea face din această carte una atractivă. Ar fi multe de zis despre această carte, despre modul în care a reușit să mă captiveze, astfel încât la un moment dat eram cu ochii pe fiecare personaj, neștiind de fapt ce avea să mai urmeze. (mai mult…)
Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu
Naționalitate: română
An apariție: 2007
Nota mea: 5/5
PREZENTARE
„Lumina se stinse brusc. Avionul se cambră și își continuă zborul sfredelind negura închegată. Un monstru orb, suspendat la zece mii de metri. În pântecele de aluminiu, țipetele se învălmășeau. Apoi lumina se aprinse. Călătorii se priviră surprinși, fără glas. Stewardesa se repezi în cabina de comandă. Prin ușa deschisă se vedeau două trupuri însângerate prăbușite peste aparatele de la bord. Ambii piloți fuseseră înjunghiați.“ Rodica Ojog-Brasoveanu
PĂREREA MEA
Vreau să vă vorbesc despre o altă carte scrisă de Rodica Ojog-Brașoveanu, de această dată o carte cu o acțiune puțin diferită față de cărțile citite de mine până acum. De ce spun diferită? Pentru că acțiunea romanului se petrece într-un avion, iar personajele care iau parte la aceasta sunt memorabile.
O dublă crimă petrecută în avion stârnește un haos nedescris, iar personajele sunt trecute ca printr-o prismă în speranța de a afla ucigașul adevărat. La final cititorul descoperă ceva ce nu era chiar ce părea să fie, lucru care pe mine m-a surprins enorm. Printre personaje se află soții Hagianu ( ea, o visătoare și el, plictisit de o căsătorie anostă), miss Dorothy James Porter, Diamantopol, senilul Nichita Dumitrescu, preotul Iustin Făgădău, caricaturistul Val Iacobescu, scriitorul Vasile Mareș, economistul Anton Oprișan și Ciolac, un individ cu un temperament coleric. (mai mult…)